Economie

Vinurile moldovenești sunt tot mai căutate pe piața internațională. Străinii le apreciază, iar exporturile cresc anual. După embargoul impus de Rusia, producătorii moldoveni au început să investească în calitate, pentru a putea penetra piața UE și, treptat, din SUA și Japonia.

Ala Lerner a lucrat profesoară de istorie, iar pentru că salariul era mic, paralel preda și la clasele primare. După 18 ani de pedagogie, a renunțat și a decis să-și deschidă o afacere. Fiind și absolventa unei școli de design de la Moscova, s-a orientat spre o nișă neexploatată în Moldova. A schimbat catedra de lector pe o masa cu mașină de cusut, intrând în istorie ca primul producător de lenjerie de lux din Moldova.

Zece localități din raioanele Soroca și Florești vor avea apă curată la robinete: fără calcar și fără impurități. Are grijă de sănătatea acestor oameni nu cei pe care localnicii îi întrețin în funcții din impozitele lor, ci poporul elvețian, care a oferit un ajutor de aproximativ 30 de milioane de lei pentru construcția unui apeduct în aceste localități din nordul țării.

Acum 5 ani a încălțat o pereche de galoși și a pornit singurică pe jos, prin glod, cutreierând imașurile din jurul satului. S-a suit pe buba celui mai înalt deal din țară, a privit în jos la buruianul mare cât ea și s-a îndrăgostit de vâlcica sculptată de vânt și ploi în coasta acelui deal. După ce a meditat îndelung, a luat o decizie pe care, ulterior, a regretat-o de multe ori…

Localnicii din Scoreni nu au mai avut lumină noaptea pe străzi de vreo 35 de ani. De la „perestroikă” încoace, au rămas doar stâlpii vâjâiți de vânt. Europenii le-au dat o nouă „viață”. Au montat pe ei becuri LED. Acum, noaptea, se vede totul ca în palmă. 

A așteptat să împlinească 18 ani ca să poată accesa un credit nerambursabil de la ODIMM, pentru inițierea unei afaceri cu iepuri. A făcut asta pentru tatăl ei, care muncește în Franța. A vrut să-l aducă acasă, ca să fie din nou o familie, ca să stea sub nucul cel mare din mijlocul curții, sădit odată cu nașterea mamei. Și a reușit. Este povestea Doinei Izman din Trebujeni, proprietara unei ferme de iepuri, construită conform tuturor normativelor europene.

Dependenți în totalitate de gazul rusesc, unii moldoveni s-au gândit la o alternativă, iar UE îi ajută pe cei cu inițiativă. Și-au creat și dezvoltat mici fabrici de producere a brichetelor și peletelor - biocombustibil din rumeguș de lemn, floarea soarelui, paie și alte resturi. Peste o sută de astfel de afaceri au fost inițiate deja în Moldova. Mai mult, unii reușesc să exporte „gunoi” moldovenesc în formă de brichete și fac bani buni.

Parlamentul European a votat mandatul Băncii Europene de Investiții privind acordarea împrumuturilor externe, iar principalele modificări sunt creșterea plafonului de finanțări ce pot fi acordate în afara UE și introducerea pe lista proiectelor ce pot fi finanțate de bancă a unor investiții ce pot limita migrația.