Economie

Mai întâi un regim le-a făcut „Drumuri bune 1”. Momeala electorală a funcționat, așa că același regim le-a făcut „Drumuri bune 2”. Și alegătorii au „mușcat” iar nada. Apoi, Plahotniuc a fugi și s-a schimbat regimul. A venit unul mai gălăgios și, în loc de „drumuri bune 3, 4, 5...”, a impus programul „Drumuri bune pentru toți”. Cam așa arată „drumurile bune” și cele „pentru toți” – ca în fotografia de mai sus, făcută de noi la Basrabeasca. Ici-colo câte un petic de asfalt crăpat cu diametrul cam de un metru. Probabil că, în momentul în care scriu aceste rânduri, le-a luat apa și pe acelea.

Pandemia de coronavirus a schimbat, în doar câteva luni, regulile economiei mondiale. Instinctul de supraviețuire a generat și generează în continuare decizii care schimbă, din mers, regulile de joc. La mijlocul tuturor acestor schimbări stă China, care încearcă să-și extindă influența economică în zone în care, în condiții de normalitate, nu a reușit. Este vorba de țările din jurul Mării Negre. O echipă de jurnaliști din Ucraina, Moldova, România și Bulgaria a analizat fenomenul, identificând mutări spectaculoase, în termeni de afaceri, care au avut loc în ultimele luni.

Un acord de împrumut semnat cu Federația Rusă, în valoare de 200 de milioane de euro, aprobat în grabă de Guvernul de la Chișinău, dar neratificat încă de Parlament, a aprins spiritele în societatea moldovenească.

UE ar putea aloca, în următorii 7 ani, peste 1 miliard de euro Republicii Moldova, a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureşan, preşedinte al Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţia cu Parlamentul Republicii Moldova, într-un interviu pentru TVR Moldova.

Siegfried Mureșan propune ca 50% din viitoarele fonduri UE pentru Republica Moldova să meargă spre conectivitatea energetică pentru a reduce dependența de Federația Rusă.

La sfârșitul lunii iunie 2019, într-o știre publicată de portalul rusesc Ren.tv se menționează că „80-90% din exporturile Republicii Moldova sunt îndreptate către Federația Rusă”. În realitate însă, de câțiva ani, România este țara unde Republica Moldova exportă cel mai mult. Federația Rusă este lideră doar la anumite categorii de produse, cum ar fi strugurii sau merele.

Autonomia Găgăuză este una dintre regiunile Republicii Moldova cu cele mai multe investiții din afara țării. Majoritatea proiectelor pilot încep anume acolo, considerându-se a fi o regiune minoritară, cu oameni săraci. Cei mai mulți bani provin din UE. Cu toate acestea, Autonomia Găgăuză rămâne regiunea cu cea mai puternică influență rusească, iar populația votează masiv partide pro-ruse.

Portalul Kp.md a publicat recent știrea „Moldova importă tot mai puțin și mai puțin din UE”, titlul căreia transmite o informație falsă, combătută chiar în textul articolului, dar și de datele statistice. Analiștii economici menționează că datele comerțului extern pentru primele două luni ale anului nu sunt concludente, iar comerțul dintre Republica Moldova și UE este în creștere continuă în ultimii ani.