Guvernarea de la Chișinău a anunțat că a îndeplinit toate condițiile pentru a pune în aplicare Pachetul Energetic III al Comunității Energetice Europene. Mediul de experți susține, însă, că au fost implementate doar câteva acțiuni cosmetice. Consumatorii nu vor simți niciun efect.

Încă în anul 2015, a fost elaborată și adoptată o nouă Lege cu privire la energia electrică, document ce prevede transpunerea în legislația energetică națională a mai multor directive și regulamente europene.

Președintele „Expert Forum” de la București, Sorin Ioniță, consideră că autoritățile de la Chișinău au mișcat doar un deget, adoptând niște legi și raportând partenerilor de dezvoltare anumite acțiuni. Greul lucrului va începe, însă, odată cu punerea în aplicare a acestor legi: „Acest «Pachet energetic III» înseamnă mai multă competitivitate și mai multă transparență.  Guvernul de la Chișinău a lucrat puțin la instituții – a trecut niște legi prin Parlament. Aceasta înseamnă ceva mai mult decât nimic. Adică, s-a făcut ceva, dar nu suficient. Guvernul va veni și va spune: «Gata, am făcut…!». Problema nu e să treci niște legi, ci să le aplici. Haideți să vedem cum a fost făcută licitația pentru achiziționarea energiei electrice în această iarnă…”, a îndemnat Ioniță.

Potrivit expertului asociat „Expert Grup”, Dionis Cenușă, Moldova și l-a asumat „Pachetul energetic III” inclusiv prin Acordul de Asociere semnat cu Uniunea Europeană. Acesta ar putea crește concurența pe piața energetică, ceea ce ar va conduce la diminuarea prețului la energie pentru consumatorii finali.

Moldova, ostatica schemelor dubioase

Republica Moldova nu se poate alinia la standardele Comunității Energetice Europene deoarece depinde de un singur furnizor de produse energetice – concernul rus „Gazprom”.

La capitolul import de energie electrică, Guvernul de la Chișinău se pare că a picat testul de implementare a „Pachetului Energetic III”. Moldova importă energie electrică de la Centrala Electrică Cuciurgan (controlată de Rusia și regimul separatist de la Tiraspol), dar nu direct, ci prin intermediul companiei „Energocapital” - o companie off-shore a cărei proprietari nu sunt cunoscuți, dar se presupune că deservește grupări dubioase de pe ambele maluri ale Nistrului.

Experții spun că problema nu este în furnizor, ci în modul cum a fost organizată licitația: „S-a făcut un simulacru de licitație. Nu a fost o procedură transparentă. Sunt lucruri pe care putem pune degetul. De exemplu, „dezoffshorizarea” sectorului energetic. În România, există o lege care nu permite companiilor offshore să participe la astfel de licitații. În Moldova, a venit o companie, a cărei proprietari nu sunt cunoscuți, și au luat licitația. Este foarte interesant cum va fi organizată cealaltă licitație, de la începutul lui 2017… Va fi ea transparentă, cu observatori internaționali?”, s-a întrebat Sorin Ioniță.

Expertul în probleme energetice, Sergiu Tofilat, afirma anterior că în spatele companiei „Energocapital” ar sta persoane sus-puse de la Chișinău și de la Tiraspol, arătând către fostul lider separatist de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, și oligarhul-șef de la Chișinău, Vlad Plahotniuc.

La începutul acestei toamne, o comisie de anchetă a pretinsului soviet suprem de la Tiraspol a descoperit că doar în 2015 compania „Energocapital” a transferat în zone offshore, prin intermediul unei bănci din Republica Moldova (controlate de Plahotniuc) peste 19 milioane de dolari.

Piața gazelor naturale depinde în proporție de peste 90% de „Gazprom”, gigantul energetic rus care se opune aplicării Pachetului Energetic III. Vicepremierul rus, Dmitrii Rogozin, declara la Chișinău încă în 2012 că „Pachetele Energetic II și III” ale UE pot dăuna Republicii Moldova”. 

Avem bani, avem investitori, dar nu avem reglementări

În ultimii doi ani s-a vorbit foarte mult despre interconectarea energetică a Republicii Moldova cu România prin intermediul gazoductului Iași-Ungheni, planificat să ajungă până la Chișinău. La modul practic, proiectul bate pasul pe loc, vinovat de blocajele care au intervenit este Chișinău: „La capitolul interconexiunii cu România stăm la fel de prost. Avem acel gazoduct Iași-Ungheni care nu a ajuns la Chișinău, deci nu este completă interconectarea pe gaze, și nici nu avem stații de pompare de capacitate mai mare care ar putea crea presiunea necesară ca aceste gaze să ajungă la Chișinău. Cea mai mare problemă este că toți se cramponează pe costuri și proiecte tehnice, dar cea mai mare piedică este cea instituțională. Nu se știe cine va reglementa prețurile, până unde va reglementa ANRE-ul românesc și de unde încep atribuțiile celui moldovenesc. Vrem sau nu, dar piața energetică din România este una dintre cele mai libere din sud-estul Europei. Vom ajunge la aceea că avem proiect tehnic, avem potențiali investitori și bani, dar ne cramponăm de reglementări”, a menționat Sorin Ioniță.

„Interconectarea pe segmentul energie electrică cu România este în proces de realizare, doar că proiectele sunt pe alocuri fie politizate (gazoductul Iași-Ungheni), fie tărăgănate din lipsa unei abordări strategice clare, atât din partea autorităților, cât și a investitorilor”, a spus, la rândul său, Dionis Cenușă.

O piesă centrală în asigurarea implementării „Pachetului Energetic III”, este reformarea Agenției pentru Reglementare în Energetică. Directorii acestei Agenții sunt propuși de Legislativ.

„Momentan nu există nici o garanție de independență pentru membrii ANRE. Legea moldovenească nici măcar nu interzice membrilor ANRE să dețină acțiuni la vreo companie pe care o reglementează. Vorbim despre legalizarea conflictului de interese în acest domeniu”, a atenționat Sorin Ioniță.

Luni, 19 decembrie, într-un efort comun de a consolida securitatea energetică a Republicii Moldova, UE, BERD și BEI au semnat oferirea unui pachet de finanțare de 92 milioane de euro pentru construcția conductei de gaze care leagă România de Republica Moldova. BEI și BERD acordă fiecare câte un împrumut de 41 milioane de euro, iar UE acordă un grant de 10 milioane de euro. Banii vor fi transferați ÎS „Vestmoldtransgaz”, care va construi și va exploata gazoductul și interconectorul dintre Republica Moldova și România.

Costel Prepeliță