Oligarhii ucraineni vor să transforme Moldova într-un deșert
Construcția a șase hidrocentrale pe cursul superior al râului Nistru s-ar putea solda cu o catastrofă ecologică, susțin apărătorii mediului din Republica Moldova și Ucraina.
Un proiect în acest sens al țării vecine alarmează ecologiștii locuitorii din satele situate pe malul Nistrului. Există riscul ca nivelul apei în râu să scadă periculos de mult.
Și locuitorii Chișinăului, dar și ai regiunii Odesa ar putea rămâne fără apă potabilă, spun specialiștii. Deși aceste îngrijorări au fost exprimate public, autoritățile ucrainene nu vor să renunțe la proiect. În spatele acestei decizii stau grupări oligarhice, afirmă experți ucraineni.
Potrivit ministrului moldovean al Mediului, Valeriu Munteanu, autoritățile de la Kiev argumentează prin faptul că țara se află în război și are nevoie de alternative energetice. Pe de altă parte, în timpul vizitei premierului moldovean la Kiev, omologul său ucrainean a spus că Ucraina are atâta energie electrică încât ar putea exporta și în Republica Moldova. Ministrul Munteanu susține că s-a convenit înființarea unei comisii interstatale, iar partea moldovenească insistă asupra unei expertize europene care, ulterior, în cazul unui proces internațional, să poată fi anexată la dosar.
Catastrofă ecologică
Președintele Organizației Teritoriale Chișinău a Mișcării Ecologiste din Moldova, Vladimir Garaba, susține că debitul râului Nistru ar avea de suferit în cazul construcției celor 6 hidrocentrale: ”Micșorarea debitului râului Nistru este cel mai mare pericol pentru noi. Asta înseamnă insuficiență de apă potabilă, pentru irigare, dar mai ales pericol pentru biodiversitatea întregului sistem ecologic al Nistrului”, susține ecologistul.
Potrivit lui, experții independenți din Ucraina au dat aviz negativ acestui proiect: ”Încăpățânarea guvernanților din Ucraina depășește orice limite și ei vor neapărat să construiască aceste hidrocentrale. Probabil că au un program de securitate energetică - vor să producă cât mai multă energie. Dar nouă nu ne trebuie energia lor! Să ne dea apă!”, spune ecologistul.
Expert ucrainean: Un proiect al oligarhilor
Și președinta organizației ecologiste ”Krai” din orașul Berejani (Ucraina), Galina Proțiv, a menționat pentru Report.md că dacă vor fi construite barajele necesare pentru funcționarea hidrocentralelor, va fi distrus întregul ecosistem al râului Nistru. Riscul este că o să scadă nivelul apei, mai ales în cursul inferior al râului, fiind afectate localitățile de pe ambele maluri. Ea spune că societatea civilă și locuitorii din satele și orașele ucrainene situate pe malul Nistrului sunt împotriva acestei construcții, dar Guvernul nu renunță. În plus, construcția ar urma să se facă pe teritoriul unui parc național, acolo unde este interzisă construcția. De construcția hidrocentralelor sunt interesați nu atât guvernanții, cât oligarhii din Ucraina, care vor să pună mâna pe resursele naturale ale țării, mai spune ecologista. Potrivit ei, acest proiect, este promovat în interesul monopoliștilor și al oligarhilor, cărora nu le pasă de echilibrul natural al Nistrului. Mai multe organizații non-guvernamentale din Ucraina și din Republica Moldova au inițiat o mișcare socială numită ”Nistrul liber” (”Svobodnîi Dnestr”) care își propune să blocheze proiectul.
Locuitorii de pe malul Nistrului se tem că vor rămâne fără apă
Locuitorii de pe malul Nistrului sunt îngrijorați că ar putea rămâne fără apă. Primarul comunei Parcani, raionul Soroca, Sergiu Cetulean, spune că proiectul ucrainenilor ar putea afecta nivelul apei râului, care nici în prezent nu este într-o situație bună: ”Eu am 57 de ani și știu cum e râul de când eram mic. Față de cum era nivelul apelor în anii 1970-1980, acum e catastrofal, iar vara trecută a fost secetă hidrologică - a secat și mai tare”, spune primarul.
El a subliniat că din cauza secetei, scade nu doar nivelul apei în râu, dar și în fântâni, unde și calitatea apei este proastă. A fost elaborat un proiect de costrucție a unui apeduct în zonă, care să poată alimenta cu apă 15 localități de pe malul Nistrului, prin conducta Soroca-Bălți. Proiectul a fost aprobat de Guvern și i-a fost alocată și finanțarea, dar ar putea fi zădărnicit dacă vor fi construite hidrocentralele pe cursul superior al râului, se îngrijorează primarul.
În cadrul vizitei sale la Kiev, premierul Pavel Filip a discutat cu partea ucraineană despre această problemă. Guvernul ucrainean a anunțat că nu renunță la proiecte, dar că va informa Republica Moldova în ceea ce privește construcția hidrocentralelor și standardele ecologice de rigoare.
Formalitate. „Creăm o comisie”
În opinia președintelui Asociaţiei Internaţionale „Eco-Tiras”, Ilia Trombițchi, comisia mixtă asupra constituirii căreia s-a convenit la Kiev nu va rezolva problema. Ca și colega sa din Ucraina, ecologistul susține că ar fi vorba mai degrabă despre interesele oligarhilor din Ucraina, interesați de profit: ”Chiar dacă ar avea de suferit și localitățile ucrainene de pe urma acestui proiect, pentru Kiev acest lucru nu este important. Am putea rămâne fără apă în Chișinău. Pe an ce trece, rămâne tot mai puțină apă în Nistru, iar această construcție va înrăutăți situația”, a menționat Trombițchi.
Mai multe ONG-uri de mediu din Ucraina și Republica Moldova au adresat o scrisoare guvernelor de la Kiev și Chișinău, dar și organismelor internaționale și de investiții, precum Banca Europeană pentru Reconstrcție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI), Comisia Economică pentru Europa a ONU, OSCE, delegațiilor UE din Chișinău și Kiev, pentru a interveni în această problemă. Ecologiștii au primit deja un răspuns din partea BEI, care a declarat că nu va susține financiar o astfel de construcție.
Ministrul Mediului de la Chișinău, Valeriu Munteanu, a declarat că după vizita premierului moldovean la Kiev, Guvernul ucrainean s-a arătat mai deschis pentru discuții decât anterior, când ”exista doar un monolog din partea Chişinăului în privinţa fluviului Nistru”. Munteanu a mai spus că s-ar putea ajunge chiar la un litigiu în arbitrajul internaţional. Examinarea acestui ar dura însă. Prin urmare, cea mai bună soluție ar fi menținerea unui dialog: ”Vom insista a supra semnării unui document, care să fie monitorizat de către o comisie din partea Uniunii Europene", a conchis ministrul Munteanu.
Natalia Enache
Comentarii