Numărul întreprinderilor radiate a crescut simţitor în ultimii doi ani. În timp ce autorităţile explică acest fapt prin facilitarea procesului de radiere, experții invocă mediul investiţional instabil, lipsa resurselor, dar şi a regulilor clare de joc.

Datele Camerei Înregistrării de Stat arată că, dacă în anul 2014, din Registrul Întreprinderilor de Stat au fost radiate 2 770 de întreprinderi, atunci, în 2015, numărul acestora a crescut până la 3 905, iar în 10 luni ale anului 2016 au fost radiate 3 537.

Datele Camerei Înregistrării de Stat mai arată că cifra întreprinderilor noi înregistrate în Republica Moldova este într-o uşoară descreştere în ultimii ani. Dacă în 2014 au fost înființate 6 263 de întreprinderi noi, atunci în 2015 numărul acestora s-a redus la 5 985, iar în 10 luni ale anului 2016 s-a ajuns la 4 746. În total, Registrul de Stat conţine informaţii despre 171 447 persoane juridice şi întreprinzători individuali, dintre care 95 244 sunt societăţi cu răspundere limitată.

                                            Numărul întreprinderilor înregistrate / Sursa: www.cis.gov.md

Curăţenie în baza de date

Preşedintele Camerei Înregistrării de Stat, Victor Cebotari, explică sporirea numărului de companii radiate prin amendamentul introdus în 2016 care prevede ca întreprinderile care în ultimii 3 ani nu au practicat nici o activitate să fie excluse automat din Registrul de Stat al Întreprinderilor: „Inspectoratul Fiscal ne expediază listele agenţilor economici care nu au desfăşurat activităţi economice pe parcursul a 3 ani, iar noi le radiem fără a urma procedura oficială, care este una mai anevoioasă. Prin aceasta se explică numărul mai mare al întreprinderilor scoase de la evidenţă. Noile modificări au facilitat procesul de radiere a întreprinderilor şi acest lucru este binevenit, pentru că astfel curăţăm baza de date. Mulţi oameni sunt plecaţi peste hotare, iar companiile nu activează”, a explicat pentru Report.md Victor Cebotari.

Problemele din economie închid afacerile

Pe de altă parte, antreprenorii şi experţii motivează numărul mare de întreprinderi radiate prin situaţia economică nefavorabilă din Republica Moldova, care a alungat, la propriu, oamenii din ţară. Și tot problemele din economie țin investitorii străini la distanţă.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Valeriu Muravschi, cunoaşte nu din auzite problemele cu care se confruntă mediul de afaceri din Moldova. Economist de profesie, acesta gestionează de mai bine de 10 ani o afacere în domeniul agriculturii - vede şi simte personal cum funcţionează businessul moldovenesc.

„Asigurarea unui cadru legislativ eficient, garantarea drepturilor investitorilor, de rând cu dreptul la proprietate, la investiţii, la repatrierea profitului şi la o justiţie independentă, sunt elementele de bază pentru existenţa unui mediu de afaceri atractiv. În lipsa acestora, nu putem vorbi de o economie funcţională. Într-un stat unde legea nu se respectă, unde instituţiile sunt capturate şi politizate, nici nu se pune problema investiţiilor, indiferent de natura lor – locală sau străină. Mai mult, capitalul nostru fiind foarte fragi,l nu rezistă noilor circumstanţe. Prin urmare, pleacă în altă ţară sau pur şi simplu falimentează. În actualele condiţii, cred că cifra de 3,9 mii de întreprinderi radiate anul trecut trebuie triplată. Cunosc antreprenori, care gestionează afaceri relativ profitabile, dar care au decis să plece din business. Explicaţia este simplă – nu au garanţii şi nu văd perspective de dezvoltare a afacerii lor în Moldova”, ne-a spus fostul premier.

În opinia sa, o problemă majoră care descurajează mediul antreprenorial ţine de sistemul fiscal, mai exact de corectitudinea acestuia în raport cu oamenii de afaceri: „Astăzi, sistemul fiscal din Republica Moldova nu are o funcţie stimulatorie, nu încurajează antreprenorii să activeze în economia legală”, susține Muravschi.

Economia nu generează venituri pentru investiţii

O altă problemă este piaţa de consum. Fiind o ţară mică, pentru a se dezvolta, Moldova trebuie să-şi direcţioneze activitatea sa economică spre export şi investiţii. Toate eforturile întreprinse în ultimii ani, însă, nu au reuşit să schimbe paradigma de dezvoltare economică a ţării, Moldova rămânând în continuare „prizoniera” importului şi a consumului.

Cucerirea pieţei externe, inclusiv europene, presupune calitate şi competitivitate. Deocamdată, însă, numărul întreprinderilor care reuşesc să pătrundă pe piaţa externă este nesemnificativ. „Ca să produci calitativ şi la preţuri competitive ai nevoie de investiţii serioase. Din păcate, economia noastră, agricultura în special, nu generează veniturile necesare pentru a investi în afaceri. Singura soluţie este atragerea investiţiilor din exterior. Acestea, însă, nu vin cauza problemelor enunţate mai sus. Cu alte cuvinte, ne aflăm într-un cerc vicios din care ne va fi foarte dificil să ieşim”, susține economistul.

Sistemul bancar nu mai poate asigura funcţionarea economiei

După „cutremurul” prin care a trecut sistemul bancar ca urmare a furtului miliardului de dolari în 2014, cel mai mult are de suferit mediul investiţional: „Dacă ar fi să facem o paralelă, am putea asemui sistemul bancar cu cel cardiovascular. Inima este banca, iar sângele sunt banii, care alimentează economia. Banca este cea care pompează banii, adică îi aduce din sectorul unde temporar aceştia nu sunt solicitaţi în sectorul unde este nevoie de ei. Altfel, totul moare. După criza financiară generată de dispariţia miliardului, marea noastră problemă este că sistemul bancar nu mai poate asigura dezvoltarea economiei. Costurile au crescut - creditele şi riscurile - fapt ce a generat acest val de închidere a afacerilor. Mediul de afaceri nu este în stare să absoarbă resursele financiare în condiţiile stabilite de bănci, iar acestea nu au unde îşi plasa banii”, a menționat Valeriu Muravschi.

Companiile mici, cele mai afectate

Expertul IDIS ”Viitorul”, Sergiu Gaibu, susţine că economia Republicii Moldova suferă în continuare, iar închiderea întreprinderilor este o consecinţă directă a climatului investiţional instabil: „Climatul de afaceri nu este unul prea bun, în special pentru companiile mici, ele fiind cele mai mult afectate de criză. În plus, în Moldova, sistemul legislativ nu face diferenţiere între businessul mare şi cel mic. În ţările dezvoltare, atât Codul muncii, cât şi Codul fiscal au abordări separate. La noi, cerinţele care se aplică unei întreprinderi mari sunt similare celor aplicate în cazul unei întreprinderi mici. Astfel este dificil să activezi şi să răspunzi condițiilor pe care le impune piaţa. Efortul pe care trebuie să-l depună o companie mică este prea mare. După două-trei amenzi, care nu sunt proporţionale cu gravitatea încălcării, îți piere dorința de a mai face afaceri… Sau evadezi în zona gri”, a argumentat Sergiu Gaibu.

Reforme, stabilitate, reguli clare de joc

O altă problemă pe care o evocă expertul este polarizarea excesivă a economiei. Peste 95% din întreprinderile din Moldova sunt mici şi mijlocii. Un procent relativ mic de întreprinderi generează, însă, o pondere mare în PIB - de aproximativ 70%.

„Motorul oricărei economii îl reprezintă întreprinderile mici şi mijlocii. Pentru ca acestea să activeze eficient, sunt necesare reforme, stabilitate, reguli clare de joc, care în Moldova, din păcate, se schimbă prea des. De asemenea, este nevoie de o justiţie corectă, care ar oferi încredere mediului de afaceri. Sistemul nostru judecătoresc, însă, nu asigură această încredere. Fără aceste elemente, climatul de afaceri rămâne unul ostil, iar micul business se va dezvolta destul de complicat. Statul ar trebui să susţină crearea acelei „perne” de amortizare, care în ţările europene este reprezentată de întreprinderile mici – afaceri de familie generatoare de locuri de muncă. Ponderea acestora este substanțială – de 60-70%”, a spus expertul.

Unul din obiectivele Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană este crearea unui mediul de afaceri atractiv pentru investiţii. Prin prevederile pe care le conţine, Acordul de Asociere urmăreşte facilitarea dezvoltării şi modernizării Republicii Moldova, contribuind la crearea unui spaţiu economic atractiv conform celor mai bune practici europene. Uniunea Europeană se arată convinsă de faptul că, având un mediu de afaceri îmbunătăţit, instituţii puternice şi independente, Republica Moldova îşi va putea spori atractivitatea investiţională, devenind o destinaţie sigură atât pentru investitorii străini, cât şi pentru cei locali.

Mariana Tabuncic