Investițiile străine în economia moldovenească sunt în continuă scădere al patrulea an consecutiv. În 2015, peste 400 de milioane de dolari ”au părăsit” Republica Moldova. Asta chiar dacă autoritățile se laudă că creează toate condițiile pentru a atrage bani în economia națională. Experții vorbesc despre mediul economic ”toxic”.

800 de milioane $ în trei ani

Investițiile străine sunt în scădere continuă începând cu 2013, iar ritmul de scădere este din ce în ce mai mare. Dacă în 2012 acestea constituiau 3,44 miliarde de dolari, în 2013 au scăzut la 3,31 miliarde, pentru ca în 2015 să ajungă la 2,63 miliarde - în scădere față de 2014 cu aproximativ 440 de milioane de dolari. Iar în trei ani, din 2013 până în 2015, s-au redus cu aproximativ 800 de milioane de dolari. Potrivit Ministerului Economiei, investițiile au scăzut și în acest an. În primele 9 luni au fost cu aproximativ 17% mai mici față de aceeași perioadă a anului 2015.

Potrivit datelor Băncii Naționale, investițiile s-au redus în toate sectoarele economiei. În industria prelucrătoare, în 2015, față de 2014, au fost cu peste 100 de milioane de dolari mai mici, în domeniul activităților financiare - cu aproape 100 de milioane mai puține. Doar în agricultură și în construcții s-au majorat nesemnificativ, cu câte trei milioane de dolari.

Proiecte ”înghețate”

Ministrul Economiei, Octavian Calmâc, susține că de vină a fost criza economică prin care a trecut Republica Moldova în anii precedenți, dar că, începând cu 2017, situația se va schimba: ”Sistemul bancar nu a fost capabil în 2015 și 2016 să crediteze proiectele economice din sectorul privat. Pe de altă parte, sectorul privat nu a fost interesat să-și asume riscurile și dobânzile care existau în sistemul băncilor comerciale, care era de 26%. Respectiv, multe proiecte au fost înghețate”.

Însă, potrivit ministrului, în 2017 urmează a fi lansate importante proiecte investiționale, în special în zonele economice libere Bălți și Orhei.

Investițiile au scăzut, datoriile au rămas

În ultimii trei ani, investițiile străine au scăzut cu aproximativ 800 de milioane de dolari, susține expertul economic de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. El a remarcat că a scăzut doar capitalul propriu, nu și datoriile pe care le iau agenții economici de la bănci pentru a investi: ”Concluzia este că pur și simplu investitorii străini și-au vândut afacerile din Moldova”, susține el.

Și-au retras banii ca să-i legalizeze?

În plus, Ioniță arată că cel mai mult s-au retras investițiile provenite din Olanda și Cipru, țări care intră în categoria ”paradisurilor fiscale”. De fapt,există multe motive pentru a presupune că așa-zișii investitori străini din aceste țări sunt tot cetățeni moldoveni, care din anumite motive și-au retras banii de pe piață, iar una din explicații ar fi că au așteptat așa-numita amnistie fiscală și de capital ca să-și legalizeze banii. ”Putem spune că tot ”ai noștri”, care au adus bani, acum și-i retrag din Moldova. Întrebarea este din ce cauză  – sunt nesiguri, se schimbă anumite politici sau i-au retras ca să-i legalizeze în urma amnistiei de capital?”, se întreabă Veaceslav Ioniță.

Ce-i sperie pe investitori?

Și expertul economic Roman Chircă susține că în spatele unei mari părți a așa-ziselor investiții străine stau de fapt tot cetățenii moldoveni, astfel că investiții străine ”curate” sunt ”o picătură în ocean”.

Iar ultimii ani de incertitudine politică și economică le-au diminuat și mai mult. ”Cauza principală este climatul investițional și mediul de afaceri care sunt toxice. Al doilea factor este criza politică. Aceasta de vreo 2-3 ani creează o atmosferă de incertitudine și investitorii niciodată nu investesc într-o țară în care se schimbă cinci guverne într-un an jumătate. Al treilea, este lipsa unei foi de parcurs clare, a unor reforme pentru îmbunătățirea mediului, criza și furturile din sistemul bancar, atacurile raider. Toate aceste lucruri îi sperie pe investitori”, susține Roman Chircă.

Veaceslav Ioniță mai adaugă în context încă doi factori - securitatea țării și corupția: ”Cel mai bun exemplu este Albania, care până acum 5-10 ani era la același nivel de dezvoltare ca și Republica Moldova. După ce și-a identificat soluția de securitate și anume de aderare la NATO, PIB-ul este de peste 2 ori mai mare decât în Republica Moldova. În mai puțin de zece ani, Albania a progresat enorm față de Republica Moldova, care, fiind într-o zonă cu securitatea afectată , blochează orice fel de investiții. Iar în 2015 cred că ne-a afectat contextul specific - jaful bancar și incertitudinea politică”.

Potrivit datelor statistice, cele mai multe investiții străine în Republica Moldova vin din Rusia – aproape 750 de milioane de dolari în 2015, ceea ce reprezintă peste un sfert din total. Urmează Olanda – 325 de milioane, Cipru – 220 de milioane, Spania și Franța cu ceva mai mult de 200 de milioane de dolari fiecare. În sectorul energetic s-au făcut cele mai multe investiții străine. Acestea erau de aproape 880 de milioane de dolari în 2015. Urmează domeniul activităților financiare cu aproape 470 de milioane de dolari și industria prelucrătoare – 426 de milioane.

Republica Moldova are cel mai mic volum de investiții străine pe cap de locuitor din Europa, fiind vorba de mai puțin de 750 de dolari. Potrivit unor statistici pentru anul 2012, când investițiile străine directe constituiau aproape 1.000 de dolari pe cap de locuitor în Republica Moldova, în România erau de peste 3700 de dolari, în Ucraina – de 1600, Bulgaria – aproape 7000. Doar în Kîrgîzstan erau mai mici decât în Republica Moldova.

Dragoș Drăgan