FMI avertizează în noul Memorandum încheiat cu Republica Moldova că în cazul în care o bancă sistemică se va confrunta cu probleme, iar ca ultimă măsură statul îi va sări din nou în ajutor, banii nu vor putea fi însușiți. Ei, în orice caz, vor trebui întorși statului.

După mai bine de trei ani, timp în care Moldova nu a avut un acord de colaborare cu Fondul Monetar Intrenațional (FMI), în preajma celui de-al doilea scrutin prezidenţial, autorităţile de la Chişinău au reuşit să semneze un nou Memorandum cu FMI. Dacă îl va implementa, Moldova va avea acces la 178,7 milioane de dolari.

Memorandum pentru sistemul bancar

Potrivit experţilor, Acordul este dedicat în proporţie de 60% sistemului bancar, având în vedere că acesta conţine un amplu program de consolidare a sistemului bancar, necesar a fi implementat în special după jaful fără precedent din 2014, soldat cu dispariţia unui miliard de euro din cele trei bănci aflate la moment în proces de lichidare – „Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”. Autoritățile au pus recent povara datoriei statului, ca urmare a creditării celor trei bănci jefuite de către BNM, pe umerii contribuabililor.

„Acest acord este dedicat sectorului bancar, având în vedere că problematica și dezechilibrele macroeconomice, deficienţele constatate în ultimul timp vin anume din sectorul bancar, unde, în ultimii doi ani, s-au întâmplat mai multe lucruri grave. În rezultat, toate costurile şi deficienţele au fost transpuse peste sectorul public, dezvoltarea economică, sectorul social, generând mai multe riscuri şi provocări în toate aceste domenii. Momentul important pentru etapa actuală este identificarea corectă a izvorului respectivelor probleme – sectorul bancar”, a menționat pentru Report.md fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa.

Importanţa consolidării sistemului bancar este recunoscută şi de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea, care, în cadrul unui interviu pentru Agora.md, a menţionat că Memorandumul cu FMI este "într-adevăr un program dedicat, în mare măsură, reformelor şi acţiunilor de remediere din sectorul bancar”.

"E legitim, ţinând cont de faptul că de acolo au pornit toate problemele cu care ne confruntăm acum. Prin aplicarea acestui program, ne propunem să schimbăm în profunzime „regulile de joc” în sistemul bancar. Scopul final este de a pune bazele unui sistem bancar nou, stabil şi sănătos, care va fi capabil să relanseze finanţarea şi creşterea economiei moldoveneşti”, a spus Cioclea.

Autoritățile își propun să efectueze controale depline la toate celelalte bănci aflate sub supraveghere specială până la sfârşitul anului 2017. ”Suntem în proces de elaborare a planurilor de acțiuni pentru situații neprevăzute, care să contribuie la reducerea riscurilor potențiale. Până la sfârșitul lunii august 2016, vom consolida regimul de supraveghere specială a celor mai mari trei bănci, inclusiv prin restricționarea creditării părților afiliate și companiilor fictive, precum și prin sporirea frecvenței raportării de către bănci a informației privind activele și pasivele lichide”, se arată în document.

Expertul IDIS „Viitorul”, Corina Gaibu, susține că în cadrul acestui program, Guvernul s-a angajat să asigure transparenţa acţionarilor şi să fortifice sectorul financiar-bancar: ”Se accentuează faptul că se va lucra în continuare asupra măsurilor de protecţie a deponenţilor şi a sistemului financiar de o eventuală criză şi evitarea utilizării fondurilor publice pentru pierderile din sector. În rezultatul evaluării programului propus de Guvern, FMI l-a considerat acceptabil în ceea ce priveşte planul de acţiuni în cazul celor patru domenii de interes al FMI pentru acordarea creditului: fortificarea sectorului financiar, menţinerea sustenabilităţii fiscale, menţinerea unei politici monetare prudenţiale şi avansarea reformelor structurale”, a spus Corina Gaibu pentru Report.md.

În opinia lui Veaceslav Negruța, FMI a fost insistent și a stabilit un fel de „Foaie de parcurs” cu date exacte şi măsuri care trebuie întreprinse pe de o parte de către regulator, BNM, iar pe de altă parte de legiuitor, Parlament, astfel încât să existe o regulă în tot ce se numeşte supravegherea sectorului bancar: ”Pe lângă aspectele de modificare a legislaţiei, de impunere a unei discipline în domeniul bancar, un acent important se pune pe implementarea acestor norme, nu doar pe adoptarea lor. Jumătăţi de măsură nu mai sunt acceptate. În 2017, BNM va avea o misiune deloc uşoară, aceea de a trece print-un filtru riguros toate instituţiile bancare, pentru a readuce siguranţa în acest sector, a elimina zonele de risc şi de provocări, care mai pot persista”, menţionează fostul ministru.

Garanțiile vor fi emise doar ca ultimă soluție

Potrivit punctului 14 al noului Memorandum cu FMI, ”Guvernul este pregătit să acorde finanțare pentru băncile sistemice, ca parte a eforturilor de rezoluție bancară, în cazul în care nu vor fi disponibile resurse private”.

”Mijloacele publice vor fi puse la dispoziție în condiții stricte, inclusiv cu condiția ca acționarii existenți să fie complet eliminați înainte de utilizarea resurselor publice. În același timp, se va ține cont de principiul de menținere a stabilității financiare, minimizând costurile pentru contribuabili. Mijloacele publice nu vor fi utilizate pentru a proteja depozitele acționarilor și părților afiliate. Orice garanții vor fi emise de Guvern numai ca soluție de ultimă instanță, cu scopul de a restabili încrederea publicului în băncile sistemice”, se menţionează în Acordul cu FMI.

Se acționează cu jumătăți de măsură

Candidatul la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, a evidențiat, în cadrul unei emisiuni televizate, faptul că potrivit Memorandumului, pe care și l-a dorit făcut public înainte de a fi semnat, ”Guvernul este gata să ofere bani în cazul în care o bancă sistemică se va confrunta cu o situație financiară dificilă”: ”Deci, este un angajament de a mai elibera o garanție financiară, dacă o bancă sistemică ajunge în faliment. Sincer, nu înțeleg aceste jumătăți de măsură. Până acum asta a fost rău, acum însă este bine. Mai mult, faci un asemenea angajament chiar în fața FMI”, a spus cu nedumerire Maia Sandu.

În 2014 și 2015, Guvernele conduse de Iurie Leancă și Chiril Gaburi au adoptat decizii secrete de eliberare de către BNM, celor trei bănci, a unui credit în valoare de 9,5 miliarde de lei și, respectiv, 5,34 miliarde de lei, cu garanţia Ministerului Finanţelor. Astfel, suma creditelor de urgenţă acordate de BNM către „BEM”, „Unibank” şi „Banca Socială” a constituit 14,122 miliarde de lei.

Dacă sustrageți bani, va trebui să-i întoarceți!

Rolul și funcția de bază a statului este de a supraveghea și reglementa sectorul bancar pentru a preveni orice riscuri. Cu regret, furtul din sistemul bancar a demonstrat că statul nu are capacitate suficientă de supraveghere, iar cele trei bănci au fost lichidate tocmai datorită potențialului redus de supraveghere - statul nu a văzut sau s-a făcut că nu vede la timp capitalul bancar, nu a observat creditele neperformante și legătura dintre proprietarii reali ai băncilor și cei care se creditau la aceste bănci.

Fostul deputat Veaceslav Ioniță este de părere că după jaful din sistemul bancar, autoritățile au devenit mai responsabile și nu vor îndrăzni să comită aceleași erori: ”Sunt convins că jaful a avut loc pentru că politicienii sau au participat la furt, sau nu au luat în serios starea de lucruri, sau au admis în mod intenționat ceea ce s-a întâmplat. În opinia mea, vina cea mai mare cade pe politicieni. Cu siguranță, furtul nu ar fi putut avea loc fără o acoperire politică. Pornind de la această realitate, FMI a spus foarte clar – dacă paznicul, adică Guvernul, nu a păzit banii și a permis ca aceștia să fie furați, ei în orice caz trebuie compensați. Cu alte cuvinte, FMI încearcă să transmită mesajul: nu încercați să sustrageți banii, pentru că oricum va trebui să-i întoarceți. Cineva a crezut ca poți fura, fără să îi restitui. Acest lucru, însă, nu este posibil. Chiar dacă nu aveți posibilitatea și capacitatea de a supraveghea și garanta cetățenilor că banii lor sunt protejați și gestionați corect, oricum banii trebuie să revină în caznaua țării. Eu cred că FMI a spus foarte clar Republicii Moldova ”nu vă jucați cu focul”, cum ar fi zis președintele nou ales. Funcția Guvernului este de a nu permite să se ajungă la o asemenea situație. Acum, politicienii, înainte de a se mai ”înrola” într-un nou jaf, se vor gândi de trei ori”, a spus expertul pentru Report.md.

„Cutia Pandorei” a rămas deschisă

În opinia fostului ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța, punctul 14 din Memorandumul cu FMI lasă o cale deschisă pentru activarea fondurilor publice în cazul unei bănci sistemice cu probleme: „Sub semnătura guvernanţilor, acest punct spune că Guvernul este deschis şi disponibil să aloce mijloace publice financiare dacă va fi necesar de a salva sau interveni în rezoluţia unei bănci. Aceasta, însă, este o măsură de ultimă instanţă, până atunci sunt alte proceduri prescrise atât în norma legală recent aprobată, cât şi în acțiunile indicate de FMI. În același timp, trebuie să fim conștienți de faptul că ”portiţa” este deschisă. Există riscuri ca finanţele publice să fie din nou puse la bătaie, însă până atunci este o cale mult mai reglementată decât cea care a fost în anul 2014. Eu sper foarte mult că la astfel de situaţii nu se va ajunge, pentru că societatea nu ar mai tolera o situaţie similară admisă de regulator, când o bancă este declarată insolvabilă, iar banul public este plătit pentru a fi acoperite găurile financiare. Repet, ”portiţa” este deschisă, însă sper să nu se ajungă la acest deznodământ”, spune Negruţa.

Punct pentru deblocarea altor finanțări

În opinia fostului ministru, semnarea unui nou Memorandum cu FMI nu este o etapă nouă pentru Republica Moldova, ci o etapă diferită decât a fost până acum, când țara s-a aflat în afara unui acord cu FMI şi nu a avut politici economice şi financiare coerente.

„Acum este o etapă diferită în care semnatarii acordului vor fi puşi în anumite limite. Asta ar obliga guvernarea, pe de o parte, să fie mult mai responsabilă în fața societății, iar pe de altă parte, față de partenerii de dezvoltare care au aşteptat semnarea unui acord cu FMI pentru ca ulterior să ia decizii în privința deblocării finanţărilor sau relansării proiectelor care, în ultimii trei ani, s-au aflat în regim de stand by”, a menționat Negruța.

Expertul economic Corina Gaibu susține că nu în utimul rând, acest acord este privit ca o posibilitate de a stimula investitorii privaţi să investească în Republica Moldova, contribuind la aşezarea unei temelii pentru o ulterioară creştere economică: ”Semnarea acordului cu FMI este doar un prim-pas în a redresa relaţiile cu organismele internaţionale. În acelaşi timp, s-au atribuit mult prea multe „miracole” acestui eveniment. Semnarea documentului ar putea fi asemuită mai curând cu asezarea primei pietre la temelia unei case, dar pentru ca să fim feriţi de ploaie şi la adăpost de frig este necesară încă foarte multă muncă. Guvernul a facut doar primul pas - şi-a asumat mai multe obligaţii, multe dintre care erau necesare indiferent de semnarea sau nesemnarea acordului. Și trebuie să dea dovadă de profesionalism pentru redresarea economiei naţionale şi imbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei”, a spus Corina Gaibu.

FMI vrea control asupra sistemului bancar?

Expertul în management strategic, globalizare și strategii de comunicare socială, Viorel Ciubotaru, are o atitudine mult mai critică față de Memorandulul cu FMI, pe care îl cataloghează drept o ”încercare de a controla în întregime sistemul bancar al Republicii Moldova”.

”Sub pretextul că în Moldova s-au comis ilegalități în sistemul bancar, FMI vrea să instituie un control mai riguros asupra sistemului bancar, în particular, și asupra ţării, în general, care astfel este practic lipsită de suveranitate şi independenţă. Istoria economică de după 1945 încoace nu cunoaşte nici un simplu exemplu când implicarea FMI a condus la îmbunătăţirea situaţiei financiare şi economice dintr-o țară sau alta”, a precizat expertul pentru Report.md.

Mariana Tabuncic