Centrul Român de Politici Europene (CRPE) publică raportul final privind Evaluarea Parteneriatului Strategic România – Republica Moldova (2010 -2021): Orientări pentru viitorul apropiat: așteptări și nevoi ale Chișinăului – sprijin contra reforme dinspre București la care a lucrat împreună cu experții Asociației pentru Politică Externă de la Chișinău (APE).

Evaluarea, la care a contribuit semnificativ o comunitate de 28 de experți, diplomați, oficiali de rang înalt din ambele țări, a vizat evaluarea generală a Parteneriatului Strategic și a domeniilor sale prioritare: (1) integrarea europeană (2) cooperarea politică și instituțională (3) cooperarea economică (4) cooperarea culturală, educațională, a mediului, în domeniul tineretului și sportului. La acestea se adaugă evaluarea instituțională, evaluarea politică și orientări pentru viitor. Respondenții la cercetarea CRPE – APE au fost invitați și să ierarhizeze, în funcție de urgență și importanță, proiecte agreate și deja avansate din planurile de acțiune ale celor două părți. De asemenea, respondenții au fost întrebați despre modul în care Parteneriatul Strategic ar trebui să fie orientat în viitor având în vedere noile provocări și dinamica acestora.

Din evaluarea noastră a rezultat că este o nevoie acută de sprijin românesc, poate mai mult ca oricând, pentru a susține forțele pro-reformă din establismentul politic și din societate.

Cele mai importante provocări la care Parteneriatul Strategic ar trebui să răspundă în viitor sunt:

- cooperarea economică – în special refacerea post pandemia COVID-19,

- dezvoltarea marilor proiecte de infrastructură (rutier, feroviar, conexiuni aeriene) și proiectele din sectorul energetic.

- securitatea – direcții concrete de acțiune precum telecomunicațiile, cu infrastructură critică sau transfer de know how către Republica Moldova. România trebuie să-și asume un rol mult mai vizibil în oferirea de suport în domeniul securității cibernetice, atât din punct de vedere al protejării sistemelor critice, cât și în combaterea dezinformărilor care invadează Republica Moldova dinspre Federația Rusă.

Marile proiecte strategice trebuie însă asumate cu un plan clar de acțiuni și indicatori de monitorizare pentru a putea fi urmărite și evaluate indiferent de ceea ce se întâmplă la nivel politic în cele două țări.

Parteneriatul Strategic are nevoie de consolidarea funcționalității instituționale și, la fel de important, de o înțelegere mai largă la nivelul administrației, dar și al populației și, prin urmare, de o comunicare mai aplicată legată de inițiativele sale.

Suportul României pentru Republica Moldova a fost unul semnificativ, însă pentru publicul larg, de pe ambele maluri ale Prutului (dar cu precădere la Chișinău), este neclar în ce a constat în lipsa unor activități de coordonare a eforturilor românești. Aici mai sunt multe de făcut pentru o înțelegere mai extinsă a ceea ce s-a întâmplat și a ceea ce a însemnat această relație bilaterală în ultimii 12 ani.

Proiecte prioritare

Interconectarea energetică, gazoductul Iași – Ungheni-Chișinău, și cea a liniilor electrice (interconectarea asincronă Isaccea – Vulcănești), respectiv deplina lor funcționalitate, sunt cele mai importante proiecte pe agenda bilaterală care trebuie finalizate, rezultă din cercetarea CRPE-APE.

Urmează susținerea proiectelor de cooperare teritorială în baza Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 – 2020, a proiectelor mari de infrastructură de tip SMURD 2 și găsirea unei soluții pentru costurile ridicate de roaming între cele două state.

Foarte importante sunt și negocierea unui nou acord financiar nerambursabil de 100 milioane Euro și susținerea infrastructurii de transport (consolidarea podului rutier Galați – Giurgiulești; reabilitarea podului feroviar Galați – Giurgiulești; proiectul de construcție a podului rutier Ungheni – Ungheni).  Mare parte din aceste proiecte, inițiative vechi în agenda bilaterală, se regăsesc în noua foaie de parcurs agreata de România și Republica Moldova pe 23 noiembrie, la București.

Pe lângă acestea, multe dintre proiectele de investiții pe care România ar trebui să le accelereze (proiectele de infrastructură rutieră – Autostrada Unirii A8, Autostrada A7 Ploiești-Siret și drumul expres Tișița-Albița, conexiuni feroviare, creșterea frecvențelor de zbor între Chișinău și București și conexiunea cu marile orașe românești) pot ajuta semnificativ la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

Acest raport realizat de Bianca Toma, Alexandru Damian și Oana Ganea de la Centrul Român de Politici Europene și Victor Chirilă de la Asociația pentru Politică Externă este publicat în proiectul Contribuția societății civile la dezvoltarea Parteneriatului Strategic România – Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova” cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund.