Chișinăul face tot posibilul ca să enerveze FMI
Guvernul și Președinția de la Chișinău au transmis mesaje diferite misiunii FMI, care se află în Republica Moldova, pentru a face o evaluare a situaţiei macroeconomice.
Misiunea FMI în Republica Moldova este condusă de Ben Kelmanson.
În timp ce premierul Pavel Filip a dat asigurări că „procesul de implementare a Programului cu FMI va fi tratat cu cea mai mare atenţie şi responsabilitate şi va fi derulat în condiţii de maximă transparenţă şi eficienţă”, președintele Igor Dodon a spus că va încerca să se opună implementării mai multor prevederi ale memorandumului semnat de Guvern cu FMI. El a precizat că este împotriva angajamentelor asumate de Guvern în ceea ce privește reforma sistemului de pensionare, majorarea tarifelor, limitarea volumului alocațiilor pentru subvențiile în agricultură.
Dodon vrea renegocierea Memorandumului cu FMI
De asemenea, Dodon le-a spus celor de la FMI că va face tot posibilul pentru a obține anularea legii prin care miliardul de dolari furat din sistemul bancar în 2014 a fost pus pe spatele cetățenilor, chiar dacă pentru aceasta va fi nevoit să declanșeze un referendum. Potrivit lui Igor Dodon, „Guvernul împreună cu FMI au găsit cea mai simplă soluție - de a pune povara rambursării banilor furați pe spatele cetățenilor”.
Pe de altă parte, premierul Pavel Filip susține că inițiativa socialiștilor (și a lui Igor Dodon) privind organizarea unui referendum pentru anularea legii care a transformat în datorie publică banii dispăruţi din sectorul bancar este „o temă falsă”, pentru că „legislația nu permite chestionarea populației în probleme ce țin de impozite și buget”… „În plus, chiar dacă un asemenea referendum ar avea loc și ar fi recunoscut ca fiind legal, oricum nu are sens pentru că această lege nu poate fi anulată, deoarece deja și-a produs efectul juridic”. Totuși, premierul a recunoscut că controversata lege (aprobată prin ordonanță de urgență) face parte din înțelegerile cu FMI pentru deblocarea asistenței externe.
Igor Dodon a spus că în curând va face publice propriile soluții pentru recuperarea miliardului furat, soluții care vor viza întoarcerea banilor de către hoți - confiscarea averilor acestora, vânzarea activelor tuturor celor implicați direct sau indirect în frauda bancară și trimiterea lor la pușcărie.
Operațiunea: „Să le luăm banii”
Potrivit premierului Filip, memorandumul cu FMI (semnat la 7 noiembrie 2016) înseamnă nu doar bani, dar și suport pentru Guvern în implementarea reformelor. Prin semnarea acestui document, FMI a deschis o linie de credit de aproximativ 176 de milioane de dolari (35 milioane USD au fost deja alocate). Pe de altă parte, FMI a transmis un semnal și altor parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, inclusiv României și UE, care au blocat asistența pentru Moldova după celebrul „jaf al secolului”. România a transferat, în august 2016, Republicii Moldova prima parte (60 milioane de euro) din creditul de 150 milioane de euro oferit în condiții extrem de avantajoase (pe o perioadă de 5 ani, cu o rată a dobânzii de 1,5%), iar în funcție de concluziile actualei misiuni a FMI, ar putea debloca, în zilele următoare, a doua parte din credit - alte 50 milioane de euro. Experții de la București sunt convinși că acești bani vor fi oferiți de către România. „Prietenii la nevoie se cunosc, iar România ne-a ajutat tot timpul în momente importante”, a scris Pavel Filip pe Facebook. Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniţă, și-a exprimat speranța că banii care vor ajunge la Chișinău „vor fi folosiți judicios, în sectoare sociale importante”.
Misiunea FMI s-a întâlnit și cu președintele Parlamentului, Andrian Candu. Acesta a informat experții FMI despre elaborarea unei agende comune de reforme, de către Parlament și Guvern, care urmează a fi implementate în perioada imediat următoare. Candu s-a lăudat cu acțiunile întreprinse în vederea creșterii independenței Agenției Naționale de Reglementare în Energetică - acțiuni criticate dur de reprezentanții societății civile, inclusiv mimarea recentului concurs în urma căruia Tudor Copaci a ajuns în funcția de director al Consiliului de Administrare al ANRE.
Finul oligarhului-șef își deconspiră duplicitatea
Andrian Candu și alți exponenți ai guvernării se numără printre semnatarii controversatei inițiative legislative cu privire la „liberalizarea capitalului și stimularea fiscală” care nu înseamnă altceva decât „amnistie fiscală” sau legalizarea veniturilor dobândite fraudulos. Prin aceeași inițiativă, votată deja în prima lectură, Agenției Naționale de Integritate i se interzice să se intereseze cu privire la proveniența averilor legalizate ca urmare a acestui proces. Reprezentanța din Chișinău a FMI, precum și Banca Mondială au criticat inițiativa. Deputații au „înghețat” examinarea acesteia, dar nu au anulat votul în prima lectură. Inițiativa semnată de Candu a fost criticată și de Centrul Național Anticorupție care a semnalat că „în această ipoteză, conceptul liberalizării capitalului devine echivalent cu cel al legalizării capitalului din afara circuitului legal, apropiindu-se de un concept al spălării banilor de proveniență infracțională”.
Și tot președintele Parlamentului este autorul unei alte inițiative controversate referitoare la tichetele de masă. Inițiativa a fost făcută publică chiar în ajunul sosirii misiunii FMI la Chișinău și prevede facilități fiscale pentru unii angajatori.
Continuare pe DW
Comentarii