De trei ani, Republica Moldova încearcă să semneze un nou Memorandum cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Finanțarea s-a oprit din cauza jafului răsunător din sistemul bancar, dar și pentru că ultimul acord cu FMI nu a fost implementat în totalitate.

În perioada menționată, la Chișinău, s-au schimbat numeroase guverne. Luni, 7 noiembrie, boardul FMI ar urma să ia o decizie în privința Moldovei. Deocamdată, însă, nimeni, cu excepția demnitarilor, nu știe ce conține potențialul Acord cu FMI, iar unii experți nu exclud ca și de această dată să fie amânată luarea unei decizii cel puțin până se va cunoaște numele următorului președinte al Republicii Moldova.

Premierul rămâne fără argumente

Guvernul de la Chișinău anunța despre posibila semnare a unui Acord cu FMI încă în vara acestui an. Inițial, premierul Pavel Filip promitea că semnarea noului memorandum va avea loc în luna octombrie. Recent, însă, Banca Națională a anunțat că abia la 7 noiembrie Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional se va reuni pentru a discuta ”solicitarea programului de finanțare a reformelor din Republica Moldova”.

Opiniile experților în privința șanselor ca documentul să fie semnat măcar acum sunt împărțite. Expertul economic Roman Chircă este de părere că acest document poate fi considerat practic semnat. ”Cred că, de fapt, acordul la nivel tehnic a fost semnat. Toate detaliile Memorandumului au fost convenite”, susține el.

Pe de altă parte, expertul IDIS Viitorul, Viorel Chivriga consideră că Fondul Monetar Internațional ar putea amâna decizia în privința semnării acordului, pentru a aștepta rezultatele alegerilor prezidențiale: ”Cred că e firesc ca decizia să fie luată după expirarea exercițiului electoral”, consideră expertul.

Conținutul acordului – un mister

La 27 iulie, Guvernul și experții Fondului Monetar Internațional au ajuns la un acord, de tip Staff Level Agreement, asupra unui program de reforme economice susținut de un aranjament de finanțare pe trei ani prin intermediul Mecanismului de finanţare extinsă (EFF) și al Mecanismului extins de creditare (ECF).Aranjamentul financiar prevede accesul la o finanțare de aproximativ 180 de milioane de dolari.

Ce trebuie să facă autoritățile pentru asta, nu știe cu exactitate deocamdată. Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, susține că acestea vor fi publicate doar după semnarea Acordului, conform cutumei diplomatice. Una din cele mai grele condiții a fost controversata decizie privind transformarea miliardului de dolari furat din bănci în datorie de stat – adică împovărarea poporului. Decizia a fost aprobată de Guvern într-un mod dubios, prin asumarea răspunderii în fața Parlamentului, chiar dacă actualul Executiv are susținerea unei majorități parlamentare.

Chișinăul are nevoie mai mult de semnalul FMI, decât de banii Fondului

Atât autoritățile, cât și experții spun că până la urmă nu atât banii din acest acord sunt importanți pentru Republica Moldova, cât semnalul transmis de FMI altor donatori internaționali, în special Băncii Mondiale și Uniunii Europene. Totuși, și banii sunt importanți. Pentru că situația financiară este complicată, Guvernul (tot prin asumarea răspunderii) a redus deja bugetul pentru acest an cu câte 2 miliarde de lei la venituri și cheltuieli. Restanțele la plăți de bază la Bugetul Public Național au crescut de aproximativ trei ori față de sfârșitul anului trecut și au ajuns la 1,83 miliarde de lei, la 31 august. Pentru a reduce cheltuielile, Guvernul a impus moratoriu asupra angajărilor în sectorul public.

Este, însă, puțin probabil că Republica Moldova va primi bani de la FMI până la sfârșitul anului, pentru a acoperi cât de cât găurile bugetare. ”În cel mai bun caz, primii bani vor veni în 2017. Chiar dacă, teoretic, există probabilitatea ca o mică tranșă să fie debursată în decembrie, șansele sunt foarte mici”, consideră expertul Veaceslav Ioniță.

În bugetul pentru acest an au fost prognozate credite și granturi externe în valoare de peste 10 miliarde de lei, dar numai o mică parte dintre acestea au ajuns în buget. Cel mai mare este împrumutul din partea României de 60 de milioane de euro. Experții nu exclud ca, în această situație, Guvernul să treacă la noi măsuri de austeritate și să facă o nouă recalculare bugetară.

Istoric

Autoritățile de la Chișinău discută despre un nou acord cu Fondul încă din vara anului 2013, după ce vechiul memorandum suferise un ”fiasco” la începutul anului, când Guvernul și-a încălcat angajamentele asumate. S-a întâmplat în plin scandal legat de incidentul din ”Pădurea Domnească” soldat cu moartea unui om. Discuțiile au trenat atunci din cauza alegerilor parlamentare din 2014. Primul Guvern învestit după alegeri, condus de Chiril Gaburici, a reluat discuțiile la începutul anului 2015, urmând ca o misiune a Fondului să vină la Chișinău în luna iunie. Dar, cu câteva zile înainte, Chiril Gaburici a demisionat. Următoarea misiune a fost programată pentru luna septembrie. Dar în timp ce negociatorii FMI erau deja în avion, „în drum” spre Chișinău, guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, a demisionat. Prin urmare, negocierile pentru un nou Acord nu puteau începe. O altă vizită, preconizată pentru începutul lunii noiembrie, a avut același rezultat, având în vedere că a fost demis Guvernul Streleț.

Ultimul Memorandum dintre Republica Moldova și FMI a fost semnat în ianuarie 2010. Republica Moldova urma să primească aproximativ 570 de milioane de dolari în trei ani. Ultima tranșă, de aproximativ 76 de milioane USD, a fost ratată, după ce Guvernul și-a încălcat angajamentele, majorând cheltuielile sociale, în contextul crizei politice de la începutul anului 2013.

Relațiile dintre Republica Moldova și FMI au început la 12 august 1992. A fost o relație destul de sinuoasă. Primul Acord de împrumut a fost semnat în ianuarie 1993. Până în 2001 au mai fost semnate cinci acorduri, dar odată cu venirea comuniștilor la putere, relațiile cu FMI au fost practic înghețate. Următorul Acord cu FMI a fost semnat de Guvernul Filat-1, acesta fiind, deocamdată, și ultimul în cei 7 ani de guvernare pretins pro-europeană.

Dragoș Drăgan