În ultimii ani, în Republica Moldova a crescut considerabil numărul fraudelor în domeniul achizițiilor publice, crescând, totodată, și numărul concursurilor contestate. În timp ce legislația europeană obligă autoritățile să includă specialiști calificați în comisia de selectare a câștigătorilor, legea din Moldova doar recomandă acest lucru. Din luna mai însă va intra în vigoare o nouă lege în domeniul achizițiilor, iar autoritățile vor fi obligate să includă în grupul de lucru reprezentanți ai societății civile.

La noi, autoritățile publice sunt foarte inventive atunci când vine vorba de achizițiile „subterane”, netransparente. De cele mai multe ori, în grupul de lucru care organizează procesul apar persoane controlabile sau neistruite în domeniul achizițiilor publice.

Anul trecut, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a înregistrat peste 740 de contestații, aceasta însemnând 8,42% din numărul total de  proceduri de achiziţii desfășurate de autoritățile din ţară. Cu doi ani în urmă, acest indicator era de 8,27%.

Un rol important în buna desfășurare a procesului de achiziții îl are grupul de lucru care estimează ofertele și alege agentul economic câștigător.

Lege cu subterfugii

Fie că sunt funcționari  sau reprezentanți ai societății civile, membrii grupului de lucru trebuie să fie calificați în domeniu. Așa obligă Directiva 2014/24/UE privind achiziţiile publice: „juriul este alcătuit exclusiv din persoane fizice independente faţă de participanţii la concurs. În cazul în care, pentru a participa la un concurs, participanţii au nevoie de o anumită calificare profesională, cel puţin o treime din membrii juriului trebuie să deţină respectiva calificare sau o calificare echivalentă”, se menționează în legislația UE în domeniul achizițiilor publice.

Dar Moldova duce lipsă, atât în cadrul autorităților publice centrale, cât și locale, de funcționarri și specialiști instruiți în acest domeniu. Chiar dacă  actuala lege privind achizițiile publice reglementează expres că autoritatea contractantă îşi „exercită atribuţiile prin intermediul unui grup de lucru pentru achiziţii, creat în acest scop din funcţionari şi specialişti ai autorităţii contractante cu experienţă profesională în domeniul achiziţiilor publice”, în realitate nu se întâmplă întotdeauna așa. Pentru a face concursul mai transparent, legea mai stabilește că autoritatea este în drept să atragă, în caz de necesitate, în componenţa grupului de lucru pentru achiziţii, în calitate de consultanţi, specialişti şi experţi din domeniul în care se efectuează achiziţia. Aici însă legiuitorul a lăsat la discreția autorității dacă aceasta va dori să includă în grupul de lucru un expert în domeniul achizițiilor publice.

Anume acestă „portiță deschisă” face loc celor mai numeroase ilegalități în procesul de achiziții precum: divizarea achizițiilor; excluderea din concurs a operatorilor prin limitarea accesului la informație; termenul restrâns de depunere a ofertelor; scurgerea de informații confidențiale despre concurs. De multe ori, autoritatea atribuie contracte companiilor în care anumiți funcționari au interese financiare sau semnează mai multe acorduri adiționale (la contracte) cu același furnizor.

Deși legea permite autorităților (în situații excepționale) să  procure bunuri și servicii de la o singură sursă, și aici e loc de abuzuri, folosindu-se această procedură și în cazurile în care se putea desfășura un concurs cu mai mulți participanți.

Ochiul critic din grupul de lucru

An de an, instrumentele din actuala lege privind achizițiile publice sunt tot mai ineficiente. Așa că de la începutul lunii mai curent, în Moldova va fi aplicată o nouă lege privind achizițiile publice, instrument legislativ care vine cu îmbunătățiri în domeniu. Documentul statuează că din grupul de lucru vor face parte atât specialiști din partea autorității contractante, cât și experți în domeniu din partea societății  civile. „Prevederea aceasta are două efecte pozitive pentru autoritățile publice: pe de o parte procesul va fi mai transparent, iar pe de altă parte - vor avea șansa să învețe mai multe aspecte din domeniu”, spune experta Centrului Analitic Independent "Expert-Grup", Tatiana Savva.

Noul instrument legislativ stabilește că „autoritatea contractantă include obligatoriu în componența grupului de lucru reprezentanți ai societății civile în cazul în care a fost depusă o cerere scrisă în acest sens cu două zile până la data-limită de depunere a ofertelor”. Totodată, în lege e menționat că reprezentanții societății civile nu pot constitui mai mult de o treime din componența totală a grupului. Aceștia însă nu au drept de vot, ci doar rol consultativ. Tatiana Savva a comunicat pentru www.report.md că includerea societății civile în procesul de achiziții este salutară, aceasta fiind o garanție că procesul se va desfășura mai transparent și că acel expert va vedea din interior care sunt deficiențele și erorile comise cel mai des în procesul de procurări publice.

Sfaturi de peste Prut 

România demult a optat ca în procedura de atribuire a unui contract să fie și experți independenți de autoritatea contractantă. Sorin Fusea, expert la Asociația Națională a Specialiștilor în Achiziții (ANSA) din România ne-a explicat că în procesul unei licitații publice, legislația românească impune ca evaluarea ofertelor să fie realizată de o comisie de evaluare (echivalentul grupului de lucru din Moldova). „Din această comisie fac parte numai funcționari din cadrul autorității contractante, iar atunci când se impune, pe lângă comisia de evaluare sunt numiți  și experți (externi) cooptați. Aceștia nu au drept de vot și fac un raport distinct de cel al comisiei de evaluare. Cu alte cuvinte, sunt niște sfătuitori care au cunoștințe pe un anumit domeniu și ajută funcționarii să ia o anumită decizie”, precizează expertul ANSA.

În situația în care autoritățile din România doresc să achiziționeze proiecte de arhitectură, de amenajare a teritoriului, de peisagistică, etc., atunci nu este constituită comisia de evaluare, însă, este numit „un juriu format din cel puţin trei membri, persoane fizice independente faţă de concurenţi, cu pregătire profesională şi experienţă relevantă în domeniu, precum şi cu probitate morală recunoscută”, este menționat în Ordonanța de Urgență nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.  

Lilia Zaharia