VIDEO / INTERVIU Ion Sterian, despre planurile Transgaz de a scoate Moldova din captivitatea gazului rusesc

În luna februarie, guvernul de la Chișinău anunța că Transgaz, compania care operează sistemul de transport al gazelor naturale din România, a câștigat licitația pentru privatizarea Vestmoldtransgaz. Transgaz își asuma astfel construcția unei conducte de gaz între Ungheni, la granița cu România, și Chișinău, dar și investiții de circa 100 de milioane de euro.


„Vom asigura infrastructura de transport astfel încât Moldova să poată primi gaze și din alte surse”, a explicat Ion Sterian, directorul general al Transgaz, într-un interviu acordat EURACTIV.

Republica Moldova poate primi în prezent gaz doar din partea furnizorului rus Gazprom, însă doar construcția unei conducte nu va schimba dramatic situația. „Gazul nu-l vinde Transgaz, noi avem o singură obligație - să creăm infrastructura pentru producători și distribuitori”, a declarat Sterian.

Teoretic, rețeaua de transport a gazelor din România este deja conectată cu Moldova. În august 2014, România și Moldova tăiau panglica unei conducte ce unea orașul românesc Iași de Ungheni, pe celălalt mal al Prutului, dar proiectul de a duce gazul mai departe, spre capitala Moldovei, nu a avansat foarte mult în ultimii patru ani.

„Gazoductul Iași-Ungheni este deocamdată mult subutilizat și poate fi valorificat doar prin extinderea conductei către Chișinău și creșterea capacității de transport gaze pe partea română”, remarca un raport realizat de Expert Forum România și Expert-Grup Moldova.

Vestmoldtransgaz, compania preluată în acest an de Transgaz, este operatorul de sistem de transport gaze naturale care gestionează pe teritoriul Republicii Moldova interconectorul Iaşi-Ungheni. Prețul cerut de guvernul de la Chișinău pentru Vestmoldtransgaz a fost de minimum 9 milioane de euro, dar cumpărătorul are obligația de a investi cel puțin 93 de milioane de euro în următorii doi ani.

Practic, investițiile cerute reprezintă costul estimat al conductei ce va lega Ungheni de Chișinău, unde se consumă peste jumătate din cantitatea de gaze importată de Moldova, potrivit raportului citat. Transgaz va construi un gazoduct de 120 de kilometri, a spus Ion Sterian.

„Vom conecta Republica Moldova la infrastructura europeană prin acest gazoduct”.

De fapt, nici rețeaua românească de transport gaze nu este în prezent prea bine conectată cu țările din vecinătate, dar operatorul sistemului național promite că lucrurile se vor schimba în perioada următoare. Transgaz are programate investiții în valoare de 1,6 miliarde de euro în zece ani numai pe teritoriul României. Programul investițional al Transgaz prevede construcția a 1.100 de kilometri de noi conducte, 11 stații de comprimare și șapte puncte de interconectare cu rețelele de gaze din toate statele vecine.

Dar compania vrea să se extindă și în Moldova, după construcția conductei care va lega rețeaua din România de Chișinău. „În Moldova urmează partea a doua ca program - dezvoltarea sistemului în interiorul țării, cum e și aici, în România”, a spus Sterian.

Directorul general al Transgaz spune că ambițiile companiei sunt mai mari la nivel regional. „Încercăm aici, cu eforturi mari, ca România să devină un lider în zona central-est-europeană”, a spus el.

„Ne-am exprimat interesul de a participa la administrarea sistemului de transport din Ucraina, este un proiect de viitor, într-un consorțiu cu alte TSO-uri (companii care operează sistemele de transport gaze - n.r.) occidentale”, a adăugat Ion Sterian.

În același timp, Transgaz a început construcția conductei BRUA, care va putea duce gazul din Bulgaria până în Ungaria și mai apoi în restul Europei. Planurile de investiții includ și asigurarea infrastructurii de transport pentru gazele ce ar putea fi extrase din platforma Mării Negre, dar și extinderea rețelei spre regiunea de nord-est a României, ceea ce va putea crește capacitatea de export spre Moldova.

România „este o țară atipică” în regiune, a remarcat Sterian, dat fiind că are resurse semnificative de gaz și dependența de importuri este mică. Investițiile în exploatare ar putea reduce și mai mult necesarul de importuri, ba chiar - odată cu extracția gazelor din Marea Neagră, România ar putea deveni chiar un important exportator de gaz. Iar unul dintre clienți ar putea fi chiar Republica Moldova, care este total dependentă în prezent de gazul livrat din Rusia.

Articolul anterior

Afaceri care au schimbat comunități. Între sprijinul din Vest și propaganda din Est

Articolul următor

Expert fonduri europene, despre finanțările pentru companii la început de drum #BST