Reformarea sistemului de pensionare şi asigurarea oportunităţilor de angajare a persoanelor în etate. Acestea sunt soluţiile propuse de experţii în politici sociale şi demografie pentru a ţine sistemul de pensionare, aflat în pragul unei crize, pe linia de plutire.

În Moldova sunt tot mai mulţi bătrâni şi tot mai puţini tineri care să le plătească pensiile. Migraţia, natalitatea scăzută în contrast cu mortalitatea înaltă au redus numeric semnificativ populația Republicii Moldova. Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani este acum de aproximativ 16% din numărul total al populaţiei stabile şi va creşte, până în anul 2050, la 30-35%. În acelaşi timp bâtrânii sunt şi cei mai săraci şi cei mai discriminaţi, inclusiv în ceea ce priveşte angajarea în câmpul muncii. Mai puțin de 12 la sută dintre persoanele trecute de vârsta de pensionare sunt în prezent angajate, la sate procentul fiind şi mai mic, în comparație cu media Uniunii Europene de peste 30 la sută. După nivelul bunăstării vârstnicilor, Republica Moldova se clasează pe locul 77 din 96 de ţări analizate şi pe ultimul loc din spaţiul ex-sovietic. Sunt datele unui studiu elaborat de Help Age International cu suportul Fondului ONU pentru Populație. Pe lângă constatări, documentul vine cu propuneri concrete care trebuie incluse în noua Strategie Naţională privind Politicile de Ocupare a Forţei de Muncă pentru anii 2016-2020.

Pensionarea anticipată trebuie stopată

                                                                        FOTO: Report.md

„În Europa, participarea vârstnicilor în câmpul muncii după vârsta de pensionare se face  în baza competențelor profesionale, nu în funcție de vârstă. Acest lucru ar trebui încurajat şi în Moldova. Avem cel mai sofisticat şi discriminatoriu sistem de pensionare”, susţine Viorica Antonov, expert în politici sociale și dezvoltare, IDIS Viitorul.

Ea a comunicat pentru Report.md că în comparaţie cu situaţia din Europa, în Republica Moldova există două mari probleme în sistemul de pensionare. Una ţine de formula de calcul a pensiei, care este foarte sofisticată şi nu este sustenabilă. Cea de-a doua problemă e că avem foarte multe grupuri privelegiate în sistemul de pensii, care obţin pensii mult mai mari comparativ cu majoritatea persoanelor. „Pensia este un element echitabil, dar trebuie să fie ajutaţi cei nevoiaşi, de exemplu prin indexarea pensiilor şi nu pensionarii care au venituri mari. Trebuie să fie eliminate inechităţile existente în raport cu unele categorii social-profesionale cu pensii mici”, a spus Viorica Antonov.

„Dacă e să vorbim de mărirea vârstei de pensionare, atunci Guvernul ar trebui să ia această decizie după dezbateri publice, cu participarea populaţiei. Actuala vârstă de pensionare este prea scăzută. O soluţie ar fi ridicarea cenzului de pensionare până la 60 de ani pentru femei, ţinând cont că acestea trăiesc cu 5-7 mai mult decât bărbaţii. Totodată, autorităţile trebuie să asigure o bătrâneţe activă celor pensionaţi, prin stimularea persoanelor care decid să muncească în continuare. O formulă posibilă este cea a dividendelor de 2-3% la pensie pentru fiecare an lucrat peste vârsta de pensionare. În Europa au fost create servicii speciale pentru a încuraja îmbătrânirea activă, pe când în Republica Moldova este complicat să spunem că putem mări vârsta de pensionare, dacă analizăm starea de sănătate, condiţiile de viaţă şi, respectiv, speranţa de viaţă a persoanelor de vârsta a treia. Oamenii vor să muncească după vârsta de pensionare nu pentru că vor să muncească, ci pentru că se tem de sărăcie. Odată cu mărirea pensiei ar trebui dezvoltate noi produse şi servicii care să răspundă nevoilor vârstinicilor, mai ales în domeniul ocrotirii sănătăţii. Asta ar motiva persoana să rămână în câmpul muncii, mai ales dacă lucrează în condiţii nocive sau are o experienţă bogată și este un bun profesionist”, a menționat Viorica Antonov. 

Atragerea vârstnicilor în câmpul muncii generează creștere economică

                                                                        FOTO: Report.md

Mai multe persoane în vârstă prezente la „masa rotundă” la care a fost lansat studiul elaborat de Help Age International au spus că sunt nevoite să muncească şi după vârsta de pensionare din cauza sărăciei. „Cum să stau acasă, dacă mai pot lucra? Ce poţi face cu o pensie de 900 de lei? Salariul de asistent social mă mai „salva”, dar acum statul nu-mi permite să fiu angajată cu normă deplină, pentru că sunt la pensie. Dar ce poţi face cu o pensie aşa de mică?”, se întreabă Maria Sofronovici din localitatea Satul Nou, raionul Cimișlia.

Sistemul existent de pensionare trebuie schimbat susține și profesoara Claudia Cârjă, din satul Carabetovka, raionul Basarabeasca. „Cred că în localitățile rurale pedagogul vârstnic este fondul de aur al Moldovei, însă ei, de rând cu alte categorii de pensionari sunt discriminaţi. Faptul că noi, profesorii ieșiți la pensie, suntem în prezent angajați cu contract de muncă pe termen determinat, nu ne satisface. În fiecare vară mă gândesc oare la toamnă mă vor angaja din nou şi cum o să mă descurc cu pensia asta mică  în cazul în care nu mai merg la lucru?...”, a atenționat Claudia Cârjă.

Demograful Valeriu Sainsus susţine că numărul mic al  persoanelor în etate angajate în câmpul muncii se explică prin salariile mici. „Cred că ar fi corect să ne întrebăm ce dividente vor avea cei care vor lucra peste vârsta de pensionare? Pentru că cei mai mulți dintre ei nu doresc să activeze după vârsta de pensionare, deoarece asta le crește pensia. Să nu uităm că mulți dintre pensionari nu acumulează anii cotizați pentru pensie. Trăim într-o economie de piață, unde vârstnicii rămân temporar neangajați, dar ei ar putea lucra și după pensie. De exemplu, în Țările Baltice, pentru fiecare an lucrat după pensie, pensionarul primește plus 10% din valoarea pensiei”, a spus Valeriu Sainsus.

Dina Ciubotaru, coordonatoare de program la Help Age International a spus că implicarea bătrânilor în câmpul muncii a dus în multe ţări, cum ar fi Marea Britanie, la îmbunătăţirea economiei, deoarece aceştia îşi reinvesteau pensiile. De asemenea, s-a schimbat atitudinea populaţiei faţă de vârstnici, care nu mai sunt consideraţi drept o povară, ci contribuabili.

Recomandări

Experţii participanţi la „masa rotundă” au propus o listă de recomandări pentru ca Moldova să asigure oportunităţi de angajare a persoanelor în vârstă, ceea ce ar contribui şi la prevenirea colapsului din sistemul de pensionare. Una din recomandări este promovarea unui concept nou de pensionare, prin reducerea stimulentelor şi presiunilor de pensionare timpurie şi eliminarea constrângerilor care îi demotivează pe vârstnici să rămână în câmpul muncii. O altă recomandare se referă la modificarea Codului Muncii pentru a elimina limita de vârstă pentru persoanele ce ocupă funcţii de conducere în stat. Experţii recomandă eliminarea obligativităţii de pensionare şi stabilirea pensionării opţionale. Se mai recomandă crearea parteneriatelor cu instituţii de învăţământ sau întreprinderi sociale care să instruiască forţă de muncă calificată cu implicarea oamenilor în etate. Pentru ca reformele destinate creşterii vârstei de pensionare să reușească, femeile și bărbații în vârstă trebuie să dispună totuși de oportunități mai bune de a rămâne pe piața muncii. Aceasta presupune pomovarea antreprenoriatului și autoangajării în rândul vârstnicilor, introducerea recalculării pensiei pentru perioada muncită după ieșirea la pensie, dar şi asigurarea accesului la servicii de creditare.

Majorarea vârstei de pensionare, o soluție urgent necesară

                                                                            FOTO: Report.md

Experţii internaţionali consideră că singura soluţie viabilă pentru prevenirea unui colaps social este majorarea vârstei de pensionare, mai întâi în cazul femeilor, iar apoi şi al bărbaţilor. Potrivit lui Alex Kremer, Directorul de ţară al Băncii Mondiale, dacă până nu demult cetăţenii Republicii Moldova se puteau aştepta la o pensie în valoare de cel puţin jumătate din salariu, în prezent aceasta este de 27 la sută. „În cazul în care nu vor fi întreprinse măsuri, atunci către anul 2030 această cifră se va reduce la 14%, ceea ce înseamnă că cetăţenii de rând ai Republicii Moldova vor primi o pensie de şapte ori mai mică decât salariul pe care îl primesc la moment. În acest caz, va fi pur şi simplu imposibil de menţinut standardele de viaţă", susține Alex Kremer. „Banca Mondială conştientizează faptul că majorarea vârstei de pensionare este o decizie dificilă care se ia la nivel politic, dar care este comparabilă cu o vizită la dentist – cu cât mai mult amânaţi vizita, cu atât durerea de dinţi este mai stresantă”, a conchis Alex Kremer.

Inechitatea naște sărăcie

Sistemul de pensii în vigoare stabileşte vârsta de pensionare la 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi. Perioada minimă de asigurare și respectiv, de plată a  contribuţiilor de asigurări sociale, este de cel puțin 15 ani pentru o pensie parțială sau de cel puțin 30,5 ani pentru pensie deplină. Potrivit normelor legislative deja adoptate, valoarea stagiului total necesar pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă se va majora până la 35 de ani către anul 2020. În comparaţie cu ţările din Europa Centrală şi de Est vârsta de pensionare în Republica Moldova este la limita de jos pentru bărbaţi şi mai joasă în cazul femeilor. Pe de altă parte şi speranţa de viaţă în Republica Moldova este mai mică comparativ cu ţările respective. Totuşi, majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est planifică o majorare a vârstei de pensionare în următorii 10 ani, în special este prevăzută egalarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaţilor. Speranţa de viaţă a femeilor este mai mare decât cea a bărbaţilor în toate ţările din Europa Centrală şi de Est, inclusiv şi în Republica Moldova.

Pensia medie pentru limita de vârstă în Republica Moldova este cea mai mică din Europa și acoperă doar 58-60% din minimul de existență. Aproximativ 90% din pensionari au o pensie mai mică de 1000 de lei (echivalentul a 45 de euro), ceea ce afectează foarte mult starea materială a persoanelor vârstnice și le împiedică să aibă un trai decent. Pensia medie pe ţară este mai mică de pensia maximă de 25 de ori în condiţiile în care cea mai mare pensie este de peste 30.000 lei,  iar pensia medie nu ajunge la 1.660 lei. De exemplu, un fost președinte al Curții Supreme de Justiție are dreptul la o pensie în mărime de 20 000 lei (pensia unui simplu judecător este de 11 mii de lei), în timp ce un agriculltor abia dacă ridică o pensie lunară de 710 lei moldovenești. 

Natalia Costaş