Practici europene   Chișinău    

Revoluţie alimentară cu gust de mere în Moldova

Copiii din Republica Moldova consumă în medie doar două treimi din cantitatea minimă recomandată de fructe proaspete. Aşa se explică deficitul de vitamine din raţia lor alimentară, manifestat prin oboseală, slăbiciune generală, afecţiuni gastrointestinale, scăderea vederii, dar şi probleme de gândire şi memorie.

Ca să încurajeze formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase în rândul tinerilor, Uniunea Europeană realizează, de şapte ani, un program de încurajare a consumului de fructe în şcoli.

Autorităţile moldovene promit şi ele că meniurile din grădinițele și școlile din Moldova vor fi echilibrate, iar copiii vor consuma, în mod obligatoriu, cel puțin câte un fruct pe zi. Un nou regulament privind alimentația copiilor din instituțiile de învățământ este în proces de elaborare, însă nu ştie când va fi aplicat.

Practica europeană într-o formă inovativă în Moldova

O echipă de entuziaşti, reunită într-un proiect al PNUD Moldova, şi-a propus să schimbe treptat obiceiurile alimentare în rândul tinerilor şi să sporească într-un mod inovativ consumul de fructe. Aşa s-a născut  campania „Coolege vitamine” - o inițiativă de mobilizare de fonduri pentru distribuirea gustărilor de mere proaspete, feliate în instituțiile de învățământ din Moldova, dar şi de promovare a consumului regulat de fructe şi a parteneriatelor publice-private în acest domeniu.

De ce mere feliate?

S-a constatat că fructele par neatractive pentru copii şi ei preferă să le înlocuiască, de obicei, cu alimente nesănătoase. Studiile arată că utilizarea unui produs depinde de gradul lui de atractivitate. Un alt motiv al consumului redus este faptul că unui copil îi este dificil să consume fructe mari şi întregi, mai ales la școală sau la grădiniță.

„Noi credem că merele trebuie să fie la fel de populare și atrăgătoare, mai „cool”, decât chips-urile de cartofi. Așa că am ajuns la ideea gustărilor din mere felate. Merele conţin mai multe vitamine necesare pentru o dezvoltare fizică şi psihică armonioasă a unui copil. Sunt benefice pentru profilaxia maladiilor cardiovasculare şi oncologice", susţine Dumitru Vasilescu, managerul proiectului PNUD Moldova.

Peste 2 mii de elevi din Chişinău vor consuma fructe proaspete

La prima etapă a proiectului-pilot a fost anunțată o competiție la care au putut participa toate şcolile din Chişinău. Cinci dintre școlile beneficiare au fost selectate printr-o competiție deschisă și transparentă. Astfel, din toamnă, peste 2 mii de copii vor beneficia, timp de un an, de două ori pe săptămînă, de mere proaspete, feliate și ambalate atractiv direct de la producătorii autohtoni. „Producătorii de fructe se confruntă cu problema vânzărilor și necesită suport pentru a veni cu produse calitative. Prin acest proiect rezolvăm nu numai o problemă socială, dar şi o dilemă economică, facilitând conexiunea dintre şcoli cu producătorii de fructe”, susţine Dumitru Vasilescu.

Noi pieţe de desfacere pentru producători

"Este o inițiativă minunată, care promovează stilul de viață sănătos prin includerea fructelor proaspete în meniul zilnic al copiilor din şcoli și stabilește noi piețe de desfacere pentru fructele proaspete cu prelucrare minimă şi crearea de noi locuri de muncă", susţine Dafina Gercheva, Coordonator Rezident ONU și Reprezentant Rezident PNUD în Republica Moldova.

De la sfârşitul lunii mai, în cadrul campaniei s-a reușit colectarea a 90% din suma propusă. Suma stabilită pentru colectare pe platforma de crowdfunding este de 10.000 dolari, fiecare dolar fiind dublat de PNUD Moldova. Întregul proces de colectare a banilor poate fi urmărit on-line pe www.picivoinici.md . Proiectul ar putea fi extins la scară națională.

Azi la Chişinău, mâine în toată ţara

„Cel mai important este că aceste gustări din mere proaspete vor fi oferite cu regularitate. Or, se ştie că în perioada rece a anului, consumul de fructe este şi mai mic, pentru că multe familii nu-şi permite financiar să procure fructe  proaspete. Acest program reprezintă, pe termen lung, o investiţie în viitor, deoarece contribuie la evitarea sau reducerea cheltuielilor determinate de problemele de sănătate, cauzate de o alimentaţie nesănătoasă. Multe cercetări dovedesc că obiceiurile sănătoase de alimentaţie sunt dobândite în timpul copilăriei şi adulţii tind să reproducă aceste alegeri în timpul vieţii”, ne-a spus directoarea Liceului teoretic „Mihai Viteazul”, Nelly Berezovschi.

„Fiecare poate contribui pentru ca iniţiativa să meargă mai departe, pentru ca toţi copiii, inclusiv cei din familii sărace, să crească sănătoşi şi puternici, datorită unei alimentaţii vitaminizate. Pe măsură ce copiii vor dezvolta obiceiuri alimentare sănătoase, ei vor deveni ambasadorii consumului de fructe, ceea ce va crea efectul bulgărului de zăpadă în societate”, a adăugat Dumitru Vasilescu.

Rezultate înregistrate în UE

În majoritatea țărilor, consumul de fructe și legume în rândul copiilor este în scădere și rămâne sub cantitatea zilnică recomandată. Iar copiii se orientează către produse supuse unei prelucrări complexe. Excesul de greutate și obezitatea sunt preocupări reale. Or, în 2010, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a estimat că aproximativ unul din trei copii din UE, cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani, este supraponderal sau obez. Această tendință înregistrează o creștere rapidă – în 2008, proporţia era de unu din patru copii. Programul de încurajare a consumului de fructe în școlile din ţările membre UE datează din 2009. În fiecare an, de acest program beneficiază peste 8,5 milioane de copii. Începând cu anul şcolar 2009/2010, şi România implementează acest program european, iar o analiză a impactului acestuia a demonstrat că tendinţa de consum a fructelor este în creştere. Comisia Europeană a decis ca din acest an, pe lângă furnizarea de fructe şi legume, statele participante la program să conceapă anumite strategii, inclusiv iniţiative educative şi de conştientizare.

Natalia Costaş

 

 

 

Articolul anterior

Şcolile profesionale şi colegiile tot mai populare în rândul tinerilor 

Articolul următor

Visul european şi realitatea de la talpa ţării