Reportaj

Ravioli cu dragoste... de sat

Cu mulți ani în urmă, când au luat drumul Italiei, Maria și Sergiu Chirinciuc din Cărpineni știau exact că nu vor rămâne acolo. Erau siguri că se vor întoarce. Că nu vor prinde rădăcini și nu-și vor cumpăra acolo o casă, așa cum fac majoritatea moldovenilor. Au plecat de tineri, după facultate și după ce au sărbătorit nunta. La 17 ani distanță, ei au o „afacere gustoasă”, acasă, în Moldova. Își calculează investiția nu în bani, ci în ani de sacrificiu în Italia.

În încăperea în care pe vremea URSS era o brutărie, astăzi e forfotă mare. Din burțile unor aparate mari și gălăgioase vin spre noi, apoi cad în coșuri, ravioli cu ricotta și spanac, ravioli cu carne, tortellini cu carne și paste de diferite dimensiuni.

FOTO: Report.md

”Rusale paste” și-a început activitatea anul trecut, iar de atunci, au alintat multe papile gustative.

Maria Chirinciuc: Mulți au crezut că numele ”Rusale” provine de la Rusalii, o sărbătare creștină, dar de fapt provine de la numele celor doi copii ai noștri, RUSlan și ALExandru. Tot sacrificiul pe care l-am făcut pentru a deschidere această afacere a fost de dragul lor. Pentru ei. Ne-am gândit cu soțul și am căutat metode de a-i face să rămână în țară, să nu aibă motive să plece.

Când au început să-și pună în aplicare planul, erau hotărâți să facă totul din banii proprii, fără să ia credite și fără să se împrumute de la nimeni.

Maria Chirinciuc: Tot ce vedeți în jurul nostru, este făcut de mânuțele lui Sergiu. Și pereții, și ușile de fier, și poarta, și gratiile. Am fi putut să angajăm o echipă care să facă totul, dar ne-am propus să facem totul singuri. Banii pe care îi aveam nu ne permiteau să îi cheltuim nesăbuit. Am reieșit, din banii pe care-i aveam, nu am încercat să facem pasul mai lung decât piciorul. Cu pași micuți, încet-încet, ne-am relizat visul. Sergiu a absolvit facutatea de inginerie aeronautică, dar a învățat să fie și tehnolog în paste făinoase, și fierar, și zidar.

Le este greu să evalueze suma investită până în acest moment în afacerea lor, dar spun că au investit aici 17 ani munciți în Italia.

Maria Chirinciuc: 17 ani de sacrificii. Aceasta este investiția pe care am făcut-o împreună cu soțul meu aici. De asemenea, am câștigat un grant de 200 000 de lei din partea PARE 1+1, bani din care am achiziționat mașina-frigider cu care livrăm marfa.

În cuva în care se pregătește aluatul se pune doar făină, ouă și sare. Niciun conservant sau colorant. Din cauza zgomotolui făcut de toate acele aparate, Dna Maria este nevoită să ne strige toate aceste informații.

FOTO: Report.md

În timp ce ne povestește, aluatul trece prin cele câteva etape care îl face atât de special.

Maria Chirinciuc: Aluatul este preparat după o rețetă tipic italiană. În Italia, Sergiu a lucrat în acest domeniu, așa că tehnologia pregătirii este în totalitate italiană. Carnea, ouăle și brațele de muncă sunt ”made in Moldova”, dar tehnologia este italiană. Am fi cumpărat ouă de la oamenii din sat, dar este nevoie de certifcat, așa că le luăm de la o fabrică, dar care, special pentru noi, respectă niște condiții, adică să hrănească găinile cu grăunțe, pentu ca ouăle să fie galbene, să iasă pastele frumoase.

Aluatul este frământat, apoi presat și trecut prin citorul electric, unde este laminat, adică stratificat. Pastele făcute dintr-un aluat fibrat sunt elastice și nu se rup, așa ca pastele din grâu obișnuit.

FOTO: Report.md

În toată această gălăgie, aparatele sunt puse în funcțiune, iar aluatul ”aleargă” de la un aparat la altul: vine dintr-o direcțe, carnea vine din altă direcție, iar când se întâlnesc, se nasc ravioli. Cei mai solicitați din toate produsele lor sunt totuși ravioli cu ricotta și spanac. Ricotta, care este un fel de urdă, este cumpărată de la un producător autohton care o pregătește tot după tehnologie italiană. Spanacul însă este importat congelat.

Toate produsele trec prin aparatul de pasterizare unde sunt procesate termic la o temperatură de până la 98 de grade Celsius, iar după răcire și cântărire merg la ambalare, proces care are loc sub atmosferă controlată, cu gaze speciale, care permite păstrarea până la 60 de zile a produselor fără umplutură și 30 de zile a celor cu umplutură. După aceasta, sunt depozidate în frigider, la temperatura de +2 +4 grade, de unde apoi sunt preluate de mașina-frigider și livrate la magazinele din țară.

FOTO: Report.md

Maria Chirinciuc: Când vrei să pornești o afacere în Moldova, este greu. Este greu să găsești pe cineva care să-ți explice și să-ți spună ce să faci. Am deschis o mulțime de uși și m-am convns că funcționarii publici de la noi nu știu să lucreze cu oamenii. Când am revenit în țară mi-a fost foarte greu să mă adaptez. Am plâns foarte mult și nu înțeleg de ce comportamentul și mentalitatea funcționarilor publici a rămas cea din perioada sovietică. La fel și șefii de sală de la unele restaurante nu știu să discute cu producătorii care vin să le propună producția lor.

Drumul de la implementarea ideii până la lansarea afacerii a durat 5 ani. Vechea brutărie în care se pregătesc acum aceste produse delicioase era într-o stare groaznică, iar renovarea ei a întârziat lansarea afacerii. A durat și până au obținut toate autorizațiile și, pentru că sunt singurii producători de ravioli, tortellini și paste proaspete, a durat și până a fost obținută certificarea acestor produse.

FOTO: Report.md

Deși firma activează în sat, consumatorul principal este de la oraș.

Maria Chirinciuc: Livrăm marfă și la marketul din sat, dar eu știu că raportat la pensiile și salariile oamenilor din sat, prețurile sunt un pic cam mari pentru ei.

Soții Chirinciuc își vând produsele sub brandul Carpini, care provine de la numele satului. Cărpineni.

FOTO: Report.md

Pentru a stabili un preț mai mic, care să fie accesibil și pentru oamenii cu venituri mai mici, soții Chirinciuc au importat grâu dur din Italia și l-au cultivat pe unul din lanurile din sat. Pentru că la noi este altfel de climă, iar compoziția solului diferă de cel din Italia, structura bobului de grâu s-a modificat, pierzându-și din proprietăți. O altă problemă a fost lipsa morilor care să macine astfel de grâu.

Făina din grâu dur are un conținut glicemic mic, iată de ce, în cantități mici, este recomandată chiar și diabeticilor.

În perioada de vară, ei pregătesc și pizza. Mai mult, au și livrare la domiciliu, dar numai pentru satele vecine.

Un produs interesant pe care soții Chirinciuc vor să-l propună consumatorilor din țară, sunt pastele pentru copii, îmbogățite cu morcov, sfeclă roșie și spanac. Acum însă, ei lucrează asupra culturii de consum, inclusiv asupra modului de preparare.

Maria Chirinciuc: Am vrut să deschidem afacerea anume în sat, pentru ca să creăm mai multe locuri de muncă. Cândva satul nostru era tare vestit și frumos, de asta am decis ca afacerea să o dechidem anume în sat. Am vrut să-i redăm o nouă viață acestui sat - de a-l face cum era odată. Aici ne-am născut, aici ne sunt părnții... Cred că a fost mai mult un instinct patriotic față de țară, față de satul de baștină. Prin produsele noastre, vrem să ducem cât mai departe faima satului nostru, Cărpineni...

Violeta Colesnic

Articolul anterior

Expert fonduri europene, despre finanțările pentru companii la început de drum #BST

Articolul următor

Albinele de la Bașcalia se vor „vedete” în Europa