Deși, la începutul anului, autorităţile au încercat să ne convingă de demararea unei noi „ere” în dezvoltarea Republicii Moldova, rezultatele şi impresiile generale la sfârşit de an nu sunt deloc optimiste. Trebuie să fii un „kamikaze” ca să iniţiezi astăzi o afacere în Moldova, spun oamenii de afaceri.

2016 a fost un an dificil din punct de vedere economic. Birocraţie, corupţie, preţuri mari, salarii mici, condiţii de creditare mai dure pentru antreprenori şi pentru cetăţeni, povara miliardului furat din sistemul bancar resimţită acut - toate la un loc generând o neîncredere totală în ziua de mâine. Evoluţiile economice din ţară nu inspiră prea mult optimism nici investitorilor locali sau străini, iar în lipsa investiţiilor eforturile de dezvoltare sunt, practic, sortite eşecului.

Mediul de afaceri – între atractivitate şi sufocare

Ministrul Economiei, Octavian Calmîc, a prezentat rezultatele economice ale anului 2016, precizând că „economia Republicii Moldova se află într-o etapă de creştere stabilă”. Oficialul a încercat să diminueze gravitatea previziunilor experţilor naţionali şi internaţionali făcute la început de an privind „situaţia economică apocaliptică în Moldova”, evidenţiind că toate prognozele s-au dovedit a fi mult mai pesimiste decât realităţile.

„Suntem într-un trend de creştere economică. În trimestrul trei, PIB-ul a înregistrat o creştere de peste 6,3%, iar cumulativ, în ultimele 9 luni, a fost înregistrată o creştere a PIB de aproape 3,3%. De asemenea, în acest an ne-am axat pe modificarea şi îmbunătăţirea cadrului regulator sau a mediului de afaceri din Moldova. Dorim să-l facem mai atractiv şi mai prietenos pentru business”, a spus ministrul.

La sfârşit de an, şi premierul Pavel Filip a prezidat o şedinţă cu membrii Secretariatului Consiliului Economic de pe lângă prim-ministru pentru a evalua reuşitele obţinute în promovarea reformelor de îmbunătăţire a mediului de afaceri şi de ameliorare a climatului investiţional. Şeful Cabinetului de Miniştri a recunoscut că nu a fost un an simplu pentru Guvern, aşa cum nu a fost un an simplu nici pentru mediul de afaceri şi cetăţeni: „Trebuie să fim previzibili, să avem reguli clare şi stabile, pentru a permite mediului de afaceri să se dezvolte”, a spus Pavel Filip.

Exponenții mediului de afaceri nu împărtăşesc, însă, nici pe departe optimismul autorităţilor în ceea ce priveşte climatul investiţional: „Toate așa-numitele ”progrese” sunt doar pe hârtie, iar realitatea este că trebuie să fii un „kamikaze” ca să iniţiezi astăzi o afacere în Republica Moldova”, a recunoscut sincer într-o discuţie privată cu Report.md, un prosper om de afaceri, care, în ultima vreme, este „asaltat” de controale din partea diverselor instituţii, chiar dacă în 2016 s-a anunțat moratoriu asupra controalelor de stat.

„Azi vin de la Inspectoratul Fiscal, mâine de la Serviciul Vamal, poimâine de la Procuratură şi tot aşa în fiecare zi. În astfel de condiţii este imposibil să activezi şi să te concentrezi pe dezvoltarea afacerilor. Trebuie să fii sinucigaş ca să lansezi astăzi o afacere de la zero pornind de la aceste realităţi. Republica Moldova este în prezent un teren minat din punctul de vedere al dezvoltării afacerilor. Este greu de estimat câţi vor rezista acestor presiuni fără precedent”, spune businessmanul.

Guvernul și investitorii, în lumi paralele

Expertul economic în cadrul IDIS „Viitorul”, Iurie Gotişan, constată că în 2016 criza economică şi financiară a redus puternic din încrederea investitorilor străini şi mediului de afaceri în economia Republici Moldova: "Volens-nolens, dar investițiile străine directe sunt corelate cu activitatea economică a ţării. Respectiv, volumul acestora s-a diminuat simţitor în ultima perioadă. Mai mult, s-a renunţat la numeroase proiecte investiţionale sau acestea au fost amânate, inclusiv din cauza birocraţiei şi a corupţiei înalte”, a spus expertul pentru Report.md.

În opinia sa, dacă Guvernul nu se va reorienta spre dezvoltarea mediului de afaceri şi îmbunătăţirea climatului investiţional, nu ne putem aştepta la efecte pozitive asupra economiei şi competitivităţii Republicii Moldova. În consecință, vom avea o scădere a exporturilor, micşorarea numărului de întreprinderi motivate să facă inovaţii şi capabile să creeze noi locuri de muncă, să dea productivitate înaltă şi producţie competitivă orientată spre export.

Şi fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, este de părere că în pofida tuturor eforturilor şi declaraţiilor optimiste, oamenii de afaceri nu simt siguranţă în ziua de mâine. În cadrul unei dezbateri publice privind anul economic 2016, Negruţa a menţionat că „în ultima perioadă tot mai mulţi businessmani renunţă la afaceri în Moldova, pe motiv că anticipează o povară fiscală crescândă şi injustiţie”.

Faptul că în acest an mediul investiţional nu este într-o situaţie tocmai favorabilă este confirmat şi de raportul privind investiţiile străine directe, prezentat de Banca Naţională. Pentru prima dată în istoria de 25 de ani a Republicii Moldova, datele arată că investiţiile străine s-au redus cu 440 milioane de dolari în 2015.

Miliardul pus pe umerii cetăţenilor

Un studiu realizat de Institutul Naţional de Cercetări Economice indică faptul că în primul semestru al anului 2016, numărul întreprinderilor noi înregistrate de Camera Înregistrării de Stat a fost de 2950, cu 4,3% mai puţine decât în perioada similară a anului trecut, continuând tendinţa de scădere sesizată în anii precedenţi. Un semnal negativ îl constituie şi tendinţa de creştere a numărului de întreprinderi radiate. Astfel, în semestrul I al lui 2016, au fost radiate 2241 de întreprinderi sau cu 40,8% mai multe decât în perioada similară a anului trecut. La finele anului 2015, în Moldova activau 51,2 mii de întreprinderi, dintre care 97,3% sunt IMM.

Una din deciziile guvernamentale care au marcat evoluţiile economice în acest an a fost cea prin care s-a pus pe umerii cetăţenilor povara recuperării miliardului furat, prin asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului. Astfel, autorităţile au decis convertirea în datorie de stat a creditelor de urgenţă acordate de BNM celor trei bănci falimentare, în mărime de 13,5 miliarde de lei. Astfel, în următorii 25 de ani (cu tot cu dobândă), cetăţenii vor trebui să întoarcă aproximativ 21 miliarde de lei.

Deşi președintele Parlamentului, Andrian Candu, a dat asigurări că "cetăţenii nici nu vor simţi efectele acestei decizii”, potrivit experților convertirea miliardului fraudat în datorie publică va lăsa amprente serioase asupra economiei naţionale: "Va creşte semnificativ datoria internă care va genera costuri enorme aferente deservirii datoriei de stat şi va constrânge finanţele publice, inclusiv urmând datorii pentru plăţile sociale care se vor transpune şi pe umerii cetăţenilor. În condiţiile falimentului celor 3 bănci, garanţia oferită de Guvern s-a transformat în datorie de stat. Respectiv, dacă în 2015 ponderea datoriei publice în PIB a fost de peste 35%, atunci în 2016 acest indicator ar putea ajunge la peste 40% din PIB, iar în 2017 nivelul acesteia ar putea fi de 45%. Astfel, există un risc de insolvabilitate, aparent moderat, pentru Moldova chiar dacă această datorie este sub nivelul critic de 60% din PIB”, spune Iurie Gotişan.

În opinia lui, este cert că în acest mod se va înteţi o concurenţă dintre stat şi sectorul privat pentru resursele creditare ale băncilor, cu consecinţe negative asupra finanţării mediului de afaceri: "Respectiv, contractarea creditării mediul de afaceri va afecta nivelul investiţiilor private, iar în cele din urmă creşterea economică poate fi perturbată. „Dosarul miliardului furat” are unele componente cum ar fi acţiuni orientate spre restituirea surselor financiare sau tragerea la răspundere atât a persoanelor care au realizat tranzacţiile frauduloase, cât şi a unor oficiali care nu au intervenit în împiedicarea unor asemenea operaţiuni. Deocamdată, nu prea s-au luat măsuri consistente, or cele întreprinse sunt mai degraba de "ochii lumii”. Respectiv, este necesară o intensificare a acţiunilor structurilor judiciare antrenate în anchetarea devalizării sectorului bancar, inclusiv prin înăsprirea penalităţilor financiare şi penale”, afirmă expertul.

Fostul ministru al industriei şi comerţului în guvernul Sturza, Alexandra Can, este unul dintre oponenții deciziei de punere a miliardului furat pe umerii cetățenilor: „Autorităţile trebuie să-şi găsească „eroii” care au furat acești bani și să-i someze să-i întoarcă fie prin confiscarea averilor, fie prin blocarea conturilor. Acest jaf reprezintă o crimă economică bine organizată, care putea fi posibilă doar prin conjunctura creată de factorii politici aflați la putere”, a comunicat pentru Report.md Alexandra Can.

Nici fostul ministru al economiei, Sergiu Certan, nu este mai optimist în privinţa miliardului delapidat. Mai mult, el crede că cetăţenii au fost furați nu o singură dată: „Mai întâi s-a furat un miliard din cele 3 bănci falimentare, apoi, ca să mai fure încă un miliard, s-a apelat la rezervele BNM sub pretextul compensării primului miliard furat. Ulterior, inflaţia a răbufnit şi populaţia a pierdut încă un miliard din cauza preţurilor. Ultima etapă – punerea miliardului furat pe umerii cetăţenilor. Deci, au fost furate mai multe miliarde, nu doar unul”, consideră Sergiu Certan.

Acordul cu FMI – undă verde pentru investiţii?

Pe 7 noiembrie 2016 Moldova a reuşit să obţină deblocarea finanţării din partea FMI, după trei ani în care s-a aflat în afara oricărui acord cu această structură internaţională. Experţii constată că un acord cu FMI este benefic din mai multe puncte de vedere, în primul rând, creează undă verde pentru cei ce vor să-şi îndrepte investiţiile pe anumite domenii de interes. De asemenea, semnarea noului acord cu FMI va favoriza inclusiv finanţele publice. În baza lui, Republica Moldova va obţine un nou împrumut, iar o parte din sursele care vor veni din creditul de 180 mil. USD vor putea fi utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar.

”Noul Acord cu FMI va conduce la deblocarea altor finanţări externe. Or, disponibilitatea de accesare a surselor financiare ale altor state sau organizaţii internaţionale are o legătură directă cu calitatea relaţiilor dintre Moldova şi FMI. Acest acord indică un spectru de reforme pe care Guvernul trebuie să le implementeze. FMI a condiţionat suportul financiar de reforme menite să consolideze sistemul financiar şi finanţele publice”, spune Iurie Gotişan.

Fostul ministru Sergiu Certan consideră că în cazul în care banii oferiţi Republicii Moldova de către FMI vor fi folosiţi eficient, acest lucru ar susţine dezvoltarea economică a ţării: ”Experienţa de până acum arată, însă, că niciodată banii veniţi din afară nu au fost utilizaţi eficient. În ultimii ani, Moldova a primit foarte multe fonduri pentru dezvoltare, dar banii s-au dus pe apa sâmbetei”, constată Certan.

Nu aduce anul, cât aduce ceasul

Pe final de an, un grup de deputaţi democraţi din coaliția de guvernare a propus un proiect de lege, care a generat reacții și îngrijorare la nivelul întregii societăți. Proiectele de legi privind „liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală” au trecut deja de prima lectură în Parlament. Au reacționat nu doar reprezentanții societății civile, dar și FMI și BM, cerând blocarea acestor proiecte controversate. Andrian Candu a declarat că proiectele de legi nu vor fi examinate în a doua lectură până când nu vor fi expertizate de organismele internaţionale, inclusiv de FMI.

Deşi Andrian Candu, care este unul din iniţiatorii proiectelor, dă asigurări că intenţia este una nobilă şi prevede „transpunerea economiei tenebre în economia albă, iar unul dintre instrumente este anume liberalizarea fiscală”, experţii şi societatea civilă sună alarma, considerând că iniţiativa urmăreşte un singur scop – cel de a legaliza averile dobândite ilicit.

O lege făcută pentru „albirea” a 70 000 de funcționari corupți

„Autorităţile au declarat că 70 de mii de funcţionari trebuie să-şi declare veniturile. Asta înseamnă că avem funcţionari foarte corupţi. Eu i-aş demite pe toţi, nu i-aş ajuta să-şi legalizeze averile”, susține Sergiu Certan.

În opinia lui Iurie Gotişan, această procedură ar fi benefică dacă mai multe companii private, de stat sau chiar persoane fizice, dispun de arierate mari la buget şi se confruntă cu impedimente în achitarea lor: "Aceasta însă contravine bunelor intenţii ale celor ce contribuie onest la bugetul de stat, businessului corect şi investitorilor. Această lege îi va favoriza pe cei care încearcă vehement să-şi ascundă averile dobândite fraudulos”, spune expertul.

Mai mult, controversata inițiativă vine în contradicţie cu obiectivele de luptă împotriva corupţiei, în special a celei mari, prin simplu fapt că structurile de stat sunt lipsite, prin aceeași inițiativă, să verifice provenienţa activelor declarate: "De asemenea, persistă riscul de imagine pentru sectorul bancar şi aşa compromis după fraudele financiare sau cazurile de spălare de bani, iar pericolul înrăutăţirii relaţiilor cu partenerii de dezvoltare este iminent. Nu este exclus ca la următoarea vizită de lucru a FMI, din februarie 2017, acesta să-şi schimbe radical poziţia faţă de guvernare”, susține Gotișan.

Mariana Tabuncic