Raportul anual, întocmit de The Legatum Institute, privind nivelul de prosperitate în lume arată că din 2011 situaţia în Republica Moldova degradează de la an la an.

Nivelul de prosperitate în Republica Moldova, calculat în baza unor indicatori-cheie, cum ar fi dezvoltarea economică, mediul de afaceri, guvernanţă, educaţie, sănătate, siguranţă şi securitate sau mediu înconjurător, este în declin continuu în ultimii 6 ani. Dacă în 2011 Legatum Prosperity Index plasa Moldova pe locul 79 la capitolul prosperitate, în 2012 pe locul 84, în anii 2013 şi 2014 pe locul 89, în 2015 pe locul 92 - în 2016, Moldova a mai coborât patru poziţii şi se află deja pe locul 96 din totalul de 149 de state.

Dintre ţările Parteneriatului Estic, Moldova este devansată doar de Georgia, clasată pe locul 84. Belarus ocupă poziţia a 98-a, Armenia se află pe locul 99, Azerbaidjan – 103 şi Ucraina – 107. 

Educaţie – cel mai bine / Mediu - cel mai prost

Studiul arată că Republica Moldova stă cel mai bine la capitolul educaţie (locul 49 faţă de 72 în 2015). Chiar dacă la compartimentul siguranţă şi securitate Moldova este pe locul 73, obţinând cel mai bun rezultat după educaţie, totuşi acest indicator este mai prost decât cel din 2015 când Moldova ocupa poziţia a 69-a.

În ceea ce privește economia, Moldova şi-a îmbunătăţit vizibil poziţia urcând în clasament de pe locul 128 pe 84. La baza calculării progreselor în economie au fost luați în calcul indicatorii macroeconomici, oportunităţile economice şi eficienţa sectorului financiar. La capitolul mediul de afaceri, însă, măsurat în baza condiţiilor de business, infrastructurii de afaceri, barierelor în domeniul inovaţiilor şi flexibilităţii pieţei comerciale, datele arată că Republica Moldova a coborât 9 poziţii - de pe locul 68 în 2015 pe locul 77 în 2016. Cel mai prost Moldova stă la capitolul mediu înconjurător, ocupând poziţia 142 din 149 de ţări.

„Ne aşteptăm ca îmbunătăţirea mediului de afaceri să contribuie la o mai bună calitate economică. Totuşi, deseori acest lucru nu este posibil. De ce? Răspunsul este că, în pofida creşterii rapide a PIB pe cap de locuitor, această nouă bogăţie nu a fost distribuită în mod egal. Corupţia continuă să împiedice prosperitatea economică într-o regiune în care legile anti-monopol sunt inconsistente. Sărăcia este încă o realitate în Bulgaria, Moldova şi în statele balcanice din afara UE”, se menţionează în raport.

Liderii şi codaşii clasamentului

Pe prima poziţie în clasament se află Noua Zeelandă, urmată de Norvegia, Finlanda şi Elveţia. În top 10 se mai regăsesc Canada, Australia, Olanda, Suedia, Danemarca şi Marea Britanie. România se află pe poziţia a 50-a, iar Rusia pe locul 95, la un punct distanță de Moldova. În acest an, topul este încheiat de Congo, Sudan, Republica Central Africană, Afganistan şi, pe ultimul loc, Yemen.

Moldova cheltuie de 10 ori mai puţin pentru protecţia mediului

Preşedintele Filialei Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova, Vladimir Garaba, explică indicatorii slabi la capitolul mediu înconjurător prin faptul că au fost luate în calcul cheltuielile pentru protecţia mediului: „Din acest punct de vedere, într-adevăr, stăm foarte prost. Dacă ar fi să facem un calcul estimativ, atunci noi cheltuim de 10 ori mai puţin pentru mediu, decât ţările nordice sau alte state din Europa. Stăm prost şi la capitolul calitatea apei – ultimul loc în Europa, având în vedere că apele noastre sunt foarte poluate. De asemenea, la întocmirea acestor clasamente se iau în considerare şi chestiunile legate de managementul deşeurilor sau suprafaţa de pădure pe cap de locuitor.  La capitolul suprafaţa împădurită, Moldova se află tot pe ultimul loc în Europa. Cu alte cuvinte, investind foarte puţin în protecţia mediului, ajungem să obţinem asemenea rezultate proaste”, este de părere ecologistul, care mai spune că în ultimii ani „natura din Moldova a fost exploatată excesiv”.

În ceea ce priveşte eventualele soluţii privind îmbunătăţirea mediului înconjurător, Vladimir Garaba a accentuat faptul că se impun investiţii solide în acest sector: „De zeci de ani vorbim despre faptul că domeniul mediului trebuie să fie unul prioritar, să existe alocaţii suplimentare de la buget, însă îmbunătățiri nu prea sunt sau acestea sunt foarte modeste. Fără investiţii serioase în protecţia mediului şi fără o utilizare mai eficientă a fondurilor naţionale şi a celor europene nu vom avea rezultate. De asemenea, este necesar să îmbunătăţim managementul în domeniul mediului. În loc de aceasta, însă, acum se discută despre lichidarea Ministerului Mediului. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci o nouă coborâre în clasament este inevitabilă”, a menționat pentru Report.md Vladimir Garaba.

Planificări bune, rezultate minore

Expertul economic din cadrul IDIS ”Viitorul”, Viorel Chivriga, consideră că atunci când vorbim de progresele Republicii Moldova în domeniul mediului de afaceri, acestea trebuie analizate în raport cu cele ale altor state: ”În mod vădit, progresele Moldovei sunt mult mai modeste, decât ale unor state care înregistrează schimbări substanțiale în ceea ce privește climatul de afaceri. Problema noastră este că noi vorbim foarte mult despre importanța îmbunătățirii condițiilor de business, avem planificări strategice foarte bune, dar de fapt rezultatele sunt minore”, spune expertul.

În opinia sa, factorii care determină complexitatea mediului în care își fac afacerile antreprenorii din Moldova țin de piața mică pe care o are țara, problemele existente în comerțul internațional cu mai multe state, dar și cele care se referă la faptul că, în comparație cu alte state, condițiile pentru atragerea investitorilor străini în Moldova sunt destul de reduse: ”Nu în ultimul rând, există probleme care până acum erau considerate mituri. În realitate, avem dificultăți mari în ceea ce privește calitatea forței de muncă, există un exod vădit a forței calificate de muncă, iar capacitățile instituțiilor care au abilități și funcții de control în domeniu sunt destul de limitate. De asemenea, un rol extrem de important în contextul îmbunătățirii mediului de afaceri îl are stabilitatea politică, de care Moldova nu a avut parte în ultimii doi-trei ani. Cu alte cuvinte, există un cumul de aspecte care au o conotație negativă asupra unor indicatori care reflectă situația mediului de afaceri din Republica Moldova”, a precizat Viorel Chivriga.

Mariana Tabuncic