După ce a lipsit țara de resurse ieftine și credite nerambursabile de la UE și FMI, Guvernul de la Chișinău accesează împrumuturi scumpe de la băncile interne. Și acesta e abia începutul.

Săptămâna trecută, Guvernul a împrumutat de la bănci locale și de la alte instituții financiare peste 560 de milioane de lei moldovenești. Băncilor le este mai convenabil să crediteze statul decât economia reală. Conform datelor Ministerului Finanțelor, au fost puse în vânzare obligațiuni de stat pe 2, 3 și 5 ani și bonuri de trezorerie pe perioade de până la 364 de zile.

Guvernul de la Chișinău a recurs la această soluție extremă după ce a ratat ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro de la UE, iar relația cu FMI a devenit incertă după ce Parlamentul a votat o dubioasă „amnistie fiscală” în luna iulie 2018 - o „reformă” criticată dur de FMI, Banca Mondială, SUA și UE. În plus, a votat legea care prevede cumpărarea prin investiție a cetățeniei moldovenești de către străini - o altă inițiativă criticată dur de societatea civilă și partenerii de dezvoltare.

În opinia ex-ministrului Finanțelor, Veaceslav Negruța, moldovenii vor plăti scump, după alegerile parlamentare din 2019, pentru împrumuturile pe care le face acum Guvernul de pe piața internă - găurile bugetare vor fi acoperite prin majorări de taxe și impozite, capriciile electorale vor fi introduse în fiscalitate începând cu anul viitor, iar aceasta va aprofunda și mai mult sărăcia.

Populismul costă

Mai grav, actuala putere s-a angajat în proiecte electorale fără a dispune de bani pentru a le realiza, fiind nevoită acum să ia împrumuturi de la bănci cel puțin pentru a le demara, ca să pluseze electoral. "Creditele interne sunt mai scumpe pentru buget decât resursele externe. Dar banii din exterior sunt oferiți doar condiționat: bani contra reforme. Reformele însă, i-ar costa prea scump pe cei care încearcă să se țină cu dinții de putere. În condițiile actuale, când bani de la partenerii de dezvoltare nu mai vin (din cauza derapajelor antidemocratice și blocării reformelor), guvernarea are trei opțiuni: sau reduce cheltuielile (dar nu poate face asta în ajun de alegeri), sau majorează impozitele (la fel e dăunător din punct de vedere electoral), sau ia împrumuturi scumpe de la banci. Asta înseamnă că, imediat după alegeri, urmează și reducerea cheltuielilor, și majorarea impozitelor, pentru că împrumuturile, multe și scumpe, luate de la bănci, vor necesita și mai multe resurse pentru a putea fi deservite (întoarse cu tot cu dobândă). Și să nu uităm că guvernarea a luat credite pe 5, 3 și 2 ani, adică ne-a creat o problemă nu doar pentru un an”, a comentat Negruța.

Potrivit lui, este necesară o evaluare urgentă a nivelului de îndatorare și a capacității statului de deservire a datoriilor - este necesară oprirea substituirii creditării economiei cu creditarea Guvernului: "Astăzi, din 100 de lei atrași ca depozite, băncile sunt obligate să depună la BNM 45 de lei, iar cu restul creditează statul în mare parte. Deci, dispare orice motivație de a credita economia. Băncile comerciale parazitează Banca Națională a Moldovei care plătește dobânzi din banii plătitorilor de impozite”, a explicat fostul ministru al Finanțelor.

Guvernul își împovărează din nou cetățenii

Altfel spus, pe lângă frauda bancară din 2014 (13 miliarde de lei) pe care Guvernul Filip a pus-o pe spatele cetățenilor (prin transformarea în datorie internă), urmând a fi întoarsă de moldoveni până în 2041, acum "sunt crescute” alte datorii interne pe 5 ani înainte. Are loc un fel de torpilare a statului cu datorii interne de miliarde, care pot duce la blocaje financiare în sectorul public și la incapacitatea statului de a-și onora plățile.

Continuare pe DW