Vine misiunea FMI!   Chișinău    

FMI: Pericolele generate de lichidarea celor trei bănci devalizate nu au fost depășite

În ajunul vizitei unei noi misiuni de evaluare a FMI în Republica Moldova (23-27 mai), reprezentantul permanent al FMI la Chișinău, Armine Khachatryan, a răspuns la o serie de întrebări adresate de jurnaliști. Acestea vizează sectorul financiar, politica bugetar-fiscală și economia reală. 

Astfel, potrivit FMI, politicul rămâne factorul determinant în ceea ce privește influențele asupra sectoarelor: finanțe și bănci, economie și dezvoltarea țării

Pericolul „BEM”, „BS” și „Unibank” persistă. Iată de ce!

Potrivit Arminei Khachatryan, pericolele generate de lichidarea celor trei bănci nu au fost depășite în totalitate. Acestea planează în continuare asupra sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova. Nu există claritate în ceea ce privește proprietarii-beneficiari finali ai băncilor, lipsa de independență a justiției și reacția timidă a instituțiilor specializate în combaterea fraudelor economice: BNM, CNPF și CNA.

„Riscul care s-a materializat în cazul „Băncii de Economii”, „Băncii Sociale” și „Unibank” constă în faptul că aceste bănci pot fi ulterior gestionate în interesul personal al acționarilor, fără a fi asigurat un sistem adecvat de control, punând în pericol finanțele clienților și banii publici. O altă problemă importantă constă în ingerința politicului și justiției în supravegherea și reglementarea băncilor. De exemplu, acțiunile întreprinse de Banca Națională a Moldovei pentru blocarea acționarilor care au acționat în mod concertat la mai multe bănci au fost ulterior contestate în instanțele de judecată și apoi suspendate”, susține Armine Khachatryan. 

Reprezentantul FMI consideră că în celebrul „furt al secolului” Comisia Națională a Pieței Financiare(CNPF), responsabilă de supravegherea înregistrării și transferurilor de acțiuni în băncile cotate la bursă, nu a inițiat investigații. La fel, BNM și Serviciul prevenire și combatere a spălării banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție nu au întreprins nici o acțiune serioasă împotriva acționarilor și conducerii băncilor, care au încălcat reglementările ce țin de combaterea spălării banilor.

Lipsa transparenței în ceea ce privește proprietarii băncilor, de rând cu mecanismele slabe de control intern, creează spațiu pentru abuzuri, permițând efectuarea unor tranzacții care periclitează stabilitatea întregului sistem bancar, iar costurile acestei proaste guvernări sunt foarte mari pentru populația țării.

De asemenea, FMI susține că nu va acorda asistență Republicii Moldova în ceea ce privește evaluarea activității BNM în perioada 2012-2014 (așa cum promitea președintele Parlamentului Andrian Candu). Reprezentantul FMI în Moldova menționează că Fondul nu deține o asemenea expertiză, acest proces urmând să progreseze cu ajutorul experților internaționali competenți.

Misiunea de evaluare care a venit în Republica Moldova în luna septembrie 2015 a înaintat Guvernului de la Chișinău, pe atunci condus de liberal-democratul Valeriu Streleț, o listă de pre-condiții. Între acestea - o nouă conducere a BNM după demisia din ajunul vizitei a fostului guvernator Dorin Drăguțanu, lichidarea celor trei bănci cu probleme („BEM”, „BS” și „Unibank”), revizuirea cadrului legal în ceea ce privește „transparența acționariatului bancar” și audit la alte trei bănci din țară. 

Până la ora actuală Chișinăul a desemnat un nou guvernator (Sergiu Cioclea), a lichidat cele trei bănci implicate în „furtul secolului”. Cu ocazia prezentării prognozei inflaționiste, noul guvernator al BNM, Sergiu Cioclea, a declarat că auditul celor trei bănci aflate sub administrare specială urmează să se încheie. Pachetul de legi privind sistemul financiar-bancar a fost votat deja în prima lectură  de Legislativ.

Politica bugetar fiscală pentru 2016 are posibilități limitate de a susține creșterea economică

Responsabilul FMI notează că politica bugetară are posibilități limitate de a susține creșterea economică. Din acest motiv, este nevoie ca traiectoria deficitului bugetar să fie adusă la un nivel care să fie în concordanță cu obiectivul asigurării sustenabilității datoriei pe termen mediu. Acest proces ar trebui să fie însoțit de reforme bugetare structurale, având ca scop consolidarea instituțională a serviciului fiscal și reducerea riscurilor bugetare. În viitorul apropiat, urmează a fi întreprinse măsuri de extindere a bazei impozabile în vederea susținerii obiectivelor de dezvoltare și obiectivelor sociale, precum și în vederea prioritizării și optimizării cheltuielilor.

„FMI oferă asistență tehnică pentru elaborarea politicilor de optimizare a cheltuielilor, ceea ce ar trebui să contribuie la atingerea unor rezultate bune deja în contextul bugetului pentru 2017”, a menționat Armine Khachatryan.

La capitolul privatizări, expertul spune că FMI pune accent pe necesitatea îmbunătățirii monitorizării activității întreprinderilor de stat, precum și evaluării performanței lor financiare într-un mod transparent și sistematic. Deși Fondul salută privatizarea unor întreprinderi de stat dar, Armine Khachatryan precizează că succesul privatizărilor depinde de mai mulți factori, inclusiv de existența unei strategii clare și a unui proces adecvat de selectare și pregătire pentru privatizare.

„Pentru a atrage investitori cu renume este necesar de îmbunătățit mediul de afaceri, de edificat statul de drept, de asigurat drepturile de proprietate și un management economic adecvat”, a subliniat reprezentantul FMI la Chișinău.

Armine Khachatryan susține că în prima jumătate a anului curent s-ar putea înregistra o contractatre a producției pe piața internă, fapt generat de scăderea bruscă a inflației în primele trei luni ale anului 2016.

Constantin Uzdriș

Articolul anterior

Reprezentantul FMI face praf argumentele ex-premierilor „grijulii” Gaburici și Leancă 

Articolul următor

Moldova a câștigat la Paris un proces de sute de milioane