Pandemia de coronavirus a schimbat, în doar câteva luni, regulile economiei mondiale. Instinctul de supraviețuire a generat și generează în continuare decizii care schimbă, din mers, regulile de joc. La mijlocul tuturor acestor schimbări stă China, care încearcă să-și extindă influența economică în zone în care, în condiții de normalitate, nu a reușit. Este vorba de țările din jurul Mării Negre. O echipă de jurnaliști din Ucraina, Moldova, România și Bulgaria a analizat fenomenul, identificând mutări spectaculoase, în termeni de afaceri, care au avut loc în ultimele luni.

Domeniile ochite de China în Est țin de agricultură, telecomunicații și IT, infrastructură, energie și comerț – domenii, prin influențarea cărora, China mizează să-și atingă obiectivul de dominație economică mondială.

În domeniul agriculturii, China a făcut pași de succes în Ucraina, România și Bulgaria – ocolind orice parteneriat cu statul. Cea mai de succes companie chineză din toate cele trei state este COFCO, gigantul chinez de tranzacționare a cerealelor, care a avut, în 2018, venituri de 900 de milioane de euro doar în România.

Cea mai zgomotoasă achiziție în Moldova a fost cea legată de compania „Bass Systems” - una din companiile vizate în dosarul inițiat împotriva oligarhului moldovean Vlad Plahotniuc de către Procuratura Anticorupție de la Chișinău. „Bass Systems” era una dintre cele mai mari companii IT de pe piaţa moldovenească cu o cifră anuală de afaceri de aproximativ 650 milioane lei moldovenești şi profit de 157 milioane lei (MD). Compania moldovenească a fost absorbită recent de S&T AG din Austria, cel mai mare pachet de acțiuni al căreia (26%) aparține gigantului „Ennoconn corporation” din Taiwan, specializat în elaborarea și producerea electronicelor. „Bass Systems” nu este singura companie, atribuită oligarhului Plahotniuc, care a intrat în gestiunea chinezilor după ce acesta a fugit din Moldova.

Propaganda chineză este promovată în Republica Moldova de primele persoane în stat – cel mai aprig de către președintele Igor Dodon, care o propulsează la pachet cu propaganda în favoarea Rusiei și Turciei. Emblematice în acest sens sunt pozele postate de Igor Dodon la 19 aprilie 2020, noaptea, de pe Aeroportul din Chișinău, acolo unde aterizase un avion rusesc cu echipamente de protecție din China – echipamente medicale majoritatea procurate (nu donate) din China. În poze, președintele moldovean apare pe fundalul avionului cu drapelul rus, flancat de ambasadorii Rusiei și Chinei.

La 20 noiembrie 2019, Igor Dodon s-a întâlnit cu președintele „China Hyway Group Limited”, discutând despre construcția șoselei de centură a Chișinălui. Proiectul „a murit” însă, la nivel de intenție, dar pot fi observate în continuare tentații ale guvernării de la Chișinău de a reorienta economia spre oferte chineze și turcești în detrimentul banilor care ar veni, sub formă de granturi contra reforme și credite ieftine, de la UE, SUA, FMI și BM.

Proiectul „Centura Chinei în jurul Mării Negre” inventariază interesele economice ale Chinei în regiunea Mării Negre, atât în ​​ceea ce privește intenția de a-și extinde influența economică în această regiune, cât și de facto, prin tranzacții deja încheiate.

„Centura Chinei în jurul Mării Negre” (proiect derulat de Asociația LINX de Jurnaliști de Investigație din România, cu ajutorul Oleg Oganov și Fedir Sydoruk din Ucraina, Stanimir Vaglenov în Bulgaria și Vitalie Călugăreanu în Moldova) a fost posibil datorită sprijinului oferit de Black Sea Trust - un proiect al Fondului German Marshall din SUA. Opiniile exprimate în această publicație nu reprezintă neapărat poziția finanțatorului și a partenerilor săi.

Materialele din proiect pot fi găsite AICI.