Contrar practicilor europene   Hirova    

Autoritățile transformă „zilierii” în robi


Tot mai mulţi moldoveni lucrează neoficial, în calitate de zilieri pentru a scăpa de sărăcie şi ca să-şi câştige o bucată de pâine. În loc să-şi protejeze cetăţenii de abuzuri, autorităţile moldoveneşti au elaborat un proiect de lege care îi va înrobi pe zilieri. Deși legislația comunitară (din UE) descurajează și chiar prevede amenzi usturătoare pentru patronii care exploatează prin muncă zilierii, autoritățile moldovene vor să legalizeze acest gen de activitate. 

Are două capre. Pentru ele, mătușa Maria Mămăligă din satul Hirova, raionul Călărași este nevoită să piardă două zile din săptămână, pentru că-i vine rândul să ducă turma satului la păscut. ”Cu vreo câțiva ani în urmă, dacă aveai două capre, îți venea rândul să duci turma la păscut doar o zi în săptămână. Acum, pentru că sunt mai puține animale, facem „de serviciu” câte o zi pentru fiecare vită”, ne-a spus mătușa Maria, în timp ce încerca să-și încălzească mâna înghețată cu suflarea.

                         Mătușa Maria muncește cu ziua și la vârsta de 65 de ani / FOTO: Report.md

Pensia mizeră a înrobit-o

Era sâmbătă. Mătușa Maria spune că se bucură că i-a venit rândul să meargă cu caprele la sfârșit de săptămână. ”Am fost câteva zile la cules migdale în raionul Telenești... Fac un ban în plus. Cu pensia mea și  a moșneagului nu putem trăi. Achităm curentul, telefonul, mai procurăm niște medicamente și, când te uiți, batista în care ținem banii e goală”.

                                               Caprele îi dau bătăi de cap / FOTO: Report.md

Se roagă de vreme bună, ca să poată munci cu ziua

Nu se plânge, totuși, de viață grea. Se bucură că Domnul o ține pe picioare ca să mai poată lucra. ”Văd nori fumurii și multe ciori. E semn că degrabă vin ninsorile. Va fi o iarnă friguroasă”, adaugă mătușa în timp ce se uita după câteva capre care au dat buzna în niște tufe de porumbele . ”Ța! Ța, drac!” - strigă mătușa Maria.

„Muncesc pentru copii”

La câteva sute de metri depărtare se aud alte strigăte. Printre copaci se văd niște vaci care sunt ghidate de o altă femeie. Ca și mătușei Maria, doamnei Maria Spânu i-a venit rândul să ducă cireada la păscut. „Muncim pe unde putem. Ne străduim pentru copiii noștri - să nu ajungă ca și noi”, spune femeia, arătând spre băiețelul care o însoțea.

                                                          Maria Spânu, s. Hirova / FOTO: Report.md

În situația celor două femei din Hirova se află aproape o treime din populația Republicii Moldova – lucrează ca zilieri pe unde apucă. Când se mai potolesc gerurile, se duc la curățat viile și livezile, apoi la prășit, la strânsul roadei. An de an, același scenariu - fără asigurări sociale, fără poliță medicală... Sunt nevoiți să se conformeze cerințelor „angajatorilor” pentru a câștiga un ban în plus ca să-și poată întreține familiile.

Republica Moldova nu are încă o lege care ar proteja drepturile persoanelor care prestează munci ocazionale. Din această cauză, mulți patroni, fie din domeniul agriculturii, construcțiilor sau din alte sectoare, abuzează de zilieri, chemându-i să muncească șapte zile în săptămână sau în condiții grele, fără echipamente de protecție.

Zilieri în toate domeniile

În luna octombrie curent, Parlamentul Republicii Moldova a examinat un proiect de lege care își propune să reglementeze activităţile necalificate cu caracter ocazional, desfăşurate de către zilieri, pentru a preveni astfel fenomenul muncii informale.

Autorul inițiativei legislative este Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei. Potrivit proiectului de document, principalele domenii în care pot fi desfăşurate activităţi necalificate cu caracter ocazional sunt: agricultura; economia vânatului; pescuitul şi piscicultura; silvicultura, exclusiv exploatări forestiere, manipulări mărfuri, activităţi de întreţinere şi curăţenie. Viceministra Muncii Protecției Sociale și Familiei, Raisa Scai, a explicat în cadrul unei consultări publice că această iniţiativă este necesară în Republica Moldova, deoarece  circa  30 la sută din populația ţării (peste  300 de mii de persoane)  lucrează neoficial. Demnitara a mai adăugat că 70 la sută dintre acestea sunt angajate în agricultură.

Trei luni pentru același beneficiar

Proiectul de lege stabilește că durata activităţii ocazionale va fi de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă. Durata zilnică de executare a activităţii unui zilier nu poate depăşi 12 ore de muncă.

De asemenea, Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei propune ca durata muncii unui zilier pentru acelaşi beneficiar să nu depăşească 90 de zile cumulativ într-un an calendaristic (beneficiarul să țină evidența muncii într-un registru), iar plata pentru activitatea zilierului să fie efectuată de către beneficiar la sfârşitul fiecărei zile de muncă, conform înțelegerii dintre cele două părți.

Fără asigurare socială și poliță medicală

Chiar dacă, potrivit inițiativei legislative, un zilier poate munci pentru același beneficiar cel mult trei luni, totuși autorii proiectului sunt de părere că desfășurarea activității ocazionale nu atribuie zilierului calitatea de asigurat în sistemul public de asigurări sociale de stat și sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Experții sunt de părere că deși inițial acest proiect ar fi fost gândit pentru a proteja zilierul, care de multe ori este exploatat de patroni, în final, inițiativa îi împovărează și mai mult pe zilier. Stela Pavlov, expertă la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), organizația care a făcut expertiza acestui proiect de lege, spune că prevederile nu sunt nici în favoarea zilierilor, dar nici a persoanelor care lucrează în baza contractelor pe un termen determinat: ”Legea va avea un impact negativ asupra persoanelor care activează în baza contractelor încheiate pe un termen determinat, acestea riscând să treacă în categoria zilierilor, fără dreptul la o asigurare socială şi medicală, fiind încurajată, în acest fel, munca la negru. De asemenea, zilierilor nu le va fi calculat timpul de muncă prestat la stagiul de pensie”, adaugă experta.

În timp ce la noi acest proiect de lege se întoarce ca un bumerang împotriva zilierilor și a muncitorilor care prestează servicii în baza contractelor determinate, de câțiva ani o lege similară funcționează în România.

În proiectul de lege examinat de Parlament nu este specificat cuantumul sancțiunilor care vor fi aplicate celor care beneficiază de munca zilerilor. În schimb, în România legea prevede respectarea unor reguli stricte cu privire la angajarea lucrătorilor pentru munca necalificată ocazională, a căror încălcare poate fi sancționată cu amenzi ce ajung și până la 20.000 de roni, echivalentul a 100 de mii de lei moldovenești.

Prin aceste amenzi usturătoare, agenții economici sau persoanele fizice sunt descurajate să exploateze zilierii. 

Lilia Zaharia

Articolul anterior

Acord cu FMI: To be or not to be

Articolul următor

Moldova post-electorală - un balast economic