Parlamentul a aprobat vineri, cu 84 de voturi, un proiect de modificare a Constituției care stabilește că procurorul general va fi numit de șeful statului la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

Deși, noul procuror urmează a fi numit după o procedură nouă, acesta urmează a fi selectat din garda veche. Unii deputați consideră că modificarea procedurii nu va asigura și independența noului procuror general.

Procuror numit de președinte

Amendamentul prevede modificarea a două articole din Legea Supremă și introducerea unui articol nou, care se referă la Consiliul Superior al Procurorilor. În prezent, procurorul general este numit de Parlament, la propunerea președintelui acestuia. Conform noilor prevederi, candidatura procurorului general va fi selectată prin concurs de CSP și numit de președinte. Șeful statului va avea dreptul să respingă o singură dată candidatura ”în cazul unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de către candidat a legislaţiei sau de încălcare a procedurilor legale de selecţie a acestuia”.

La propunerea repetată a aceluiaşi candidat, făcută cu votul a 2/3 din numărul membrilor Consiliului Superior al Procurorilor, preşedintele emite, în termen de 5 zile lucrătoare, decretul privind numirea candidatului în funcţia de procuror general.

Procurorul General este numit în funcţie pentru un mandat de 7 ani, fără dreptul de a mai candida la această funcţie. În prezent, acesta are dreptul la două mandate a câte cinci ani.

Modificare de fațadă

Totuși, unii deputați au exprimat dubii că schimbarea modalității de numire a procurorului general va asigura independența acestuia față de politic, așa cum își propune de fapt noua Lege cu privire la Procuratură. ”Numirea procurorului prin decret prezidențial nu înseamnă scoaterea de sub influența politică a procurorului general. Faptul că spunem cetățenilor că vom avea un procuror general în afara  politicului este o bombonică, pentru că președintele ales este socialist și vom avea influența socialiștilor asupra Procuraturii.  Nu depinde independența procurorului general de cine îl numește”, a menționat președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu.

O altă problemă este că viitorul procuror general, care va fi numit după o procedură nouă, va activa în conformitate cu o nouă Lege a Procuraturii (intrată în vigoare la 1 august 2016). Procurorul va fi selectat de un CSP ales acum trei ani, în baza vechii legi a Procuraturii. ”Legea din 2016 prevede altă modalitate de constituire a acestui consiliu (CSP). Din el trebuie să facă parte reprezentanți ai societății civile care în prezent lipsesc. Cât de legal și credibil va fi acest proces  de selectare?”, s-a întrebat deputatul socialist Vladimir Țurcan. Era normal ca acest proces de selectare să fie stopat, să fie constituită o nouă componență a CSP din care să facă parte și reprezentanți ai societății civile și să selecteze o persoană credibilă, susține Țurcan.

Candidați cu ”bube”

Între timp, CSP a pornit procesul de selectare a candidaților. A fost anunțat un concurs, la care, în ultima zi, și-au depus dosarele 6 candidați. Toți fac parte din actualul sistem și toți au un trecut dubios. Acest lucru a fost remarcat și de deputat PLDM Maria Ciobanu: ”Formula propusă de modificare a Constituției este bună pentru un stat democratic, nu pentru un stat capturat. Despre cele 6 persoane presa de investigație a scris că au ”bube” care sunt gata-gata să plesnească”, a menționat Maria Ciobanu.

Despre activitatea anterioară și ”bubele” celor șase candidați a scris anterior și Report.md.

Noua lege a procuraturii a fost adoptată în lectură finală la 25 februarie și a intrat în vigoare la 1 august. Pe lângă modificarea procedurii de numire a procurorului general, aceasta mai prevede reforme ce țin de structura Procuraturii Generale, organele de conducere ale acesteia, precum și atribuțiile procurorilor. Astfel, din cele trei procuraturi specializate care au existat, au rămas doar două – Procuratura Anticorupție și Procuratura pe Cauze Speciale. Proiectul prevede și majorarea salariilor procurorilor până la 90% din salariul judecătorilor. La scurt timp după adoptarea legii, fostul procuror general, Corneliu Gurin, a demisionat.

Reforma Procuraturii Generale, considerată o instituție de tip sovietic, care a servit în multe cazuri ca ”bâtă politică” a guvernărilor era una din principalele restanțe ale Republica Moldova după aderarea Republicii Moldova la Consiliului Europei în anul 1995 și este reforma asupra căreia partenerii externi ai Republicii Moldova insistă de ani de zile.

---------------------------------------------------------------------------------

UPDATE

Dodon cere concurs repetat 

Președintele ales Igor Dodon își exprimă speranța că modificarea Constituției va fi un început de ”reformă profundă” în sistemul justiției și a organelor de drept din țară. El a menționat într-un comentariu pe Facebook că în funcția de procuror general trebuie să ajungă o persoană necompromisă. În acest context, el cere repetarea concursului pentru desemnarea candidatului la funcția de procuror general. ”Pledez pentru organizarea unui concurs nou, repetat la această funcție”, a scris Dodon.

Dragoș Drăgan