Judecătoria sectorului Centru a respins joi seara contestația depusă de peste 140 de cetățeni din diaspora prin care s-au plâns că le-a fost încălcat dreptul constituțional la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale.

La scurt timp după alegeri, la Judecătoria Centru din Chișinău, au fost depuse două cereri de chemare în judecată privind contestarea hotărârilor organelor electorale și încălcarea dreptului constituțional la vot.

Diaspora nimănui 

Pe parcursul ședințelor de judecată, avocații diasporei au depus mai multe solicitări, dar toate au fost respinse. Astfel, avocații au cerut ca toți cei aproximativ 4.000 de cetățeni moldoveni, care, din cauza organizării defectuoase a procesului electoral peste hotare, nu au putut vota și au depus contestații, să fie atrași în procesul aflat deja pe rol. Cererea a fost respinsă.

Un alt demers respins a fost cel de adresare a unei sesizări Curții Constituționale pentru controlul constituționalității art.49 (3) din Codul electoral, prin care este limitat numărul de buletine pentru secțiile de peste hotare la numai 3.000.

Judecătoria sectorului Centru a respins și o cerere a avocaților prin care solicitau să le fie prezentate rapoartele Consiliului electoral de circumscripție și ale birourilor electorale de peste hotare.

Miercuri, avocații conaționalilor noștri de peste hotare au cerut recuzarea judecătoarei Djeta Chistol, învinuind-o de lipsă de obiectivitate. Și această cerere a fost respinsă. De asemenea, a fost respinsă o cerere a avocaților de a fi audiați mai mulți martori.

Avocații au anunțat că vor ataca hotărârea de joi a Judecătoriei Centru la Curtea de Apel.

Alegeri organizate prost

Zeci de mii de cetățeni ai Republicii Moldova din diaspora au fost lipsiți de dreptul de a vota în turul doi al alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie din cauza numărului insuficient de secții de votare deschise în străinătate și a numărului mic de buletine trimise la cele deschise. În condițiile în care, conform datelor oficiale, aproximativ 800 000 de cetățeni moldoveni se află peste hotare (neoficial - 1 milion), autoritățile au deschis pentru ei doar 100 de secții, ceea ce înseamnă câte cel puțin 8.000 de alegători la o secție. Chișinăul a trimis, însă, cel mult 3000 de buletine de vot la o secție.

Justiția ”fricoasă”

Cetățenii din diaspora au depus aproximativ 4.000 de contestații invocând proasta organizare a alegerilor și pe faptul că le-a fost încălcat dreptul constituțional la vot. Autoritățile electorale „au luat act” de nemulțumirea moldovenilor din străinătate și au transmis procesul verbal cu rezultatele alegerilor, pentru validare, Curții Constituționale, deși Curtea a indicat clar că acestea urmau a fi soluționate în judecată. ”Toate contestaţiile privind încălcările electorale urmează a fi soluţionate exclusiv de către instanţele de judecată, acestea nefiind de competenţa Curţii. CC va putea să se pronunţe asupra confirmării rezultatelor alegerilor doar după epuizarea tuturor litigiilor în instanţele de drept comun”, se arată într-un comunicat al Curții Constituționale.

Dar, în pofida indicațiilor Curții Constituționale, miercuri, Curtea Supremă de Justiție, prin decizia definitivă și irevocabilă a decis că examinarea încălcărilor dispozițiilor Constituției și ale Codului electoral din cadrul scrutinului prezidențial nu ține de competența instanțelor judecătorești, ci este de competența Curții Constituționale.

                          Dilemă. Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase / FOTO: Report.md

”În cadrul acestui scrutin au fost comise și admise numeroase încălcări electorale care pun sub dubiu principiul unor alegeri libere și corecte. Întrucât toate instituțiile la care ne-am adresat până în prezent s-au eschivat de la analizarea dovezilor relevate, vom merge la Curtea Constituțională unde vom prezenta, cu argumente și probe, toate fraudele comise în cadrul scrutinului prezidențial și care, fără îndoială, au influențat rezultatul final și au adus „victoria” candidatului puterii”, a comentat candidatul forțelor antioligarhice la alegerile prezidențiale, Maia Sandu, cea care a depus plângerea în instanțele de judecată.

Dragoș Drăgan