Încă o inițiativă proastă

Guvernul urmărește lichidarea caselor de schimb valutar

Operaţiunile de schimb valutar ar putea avea loc doar la prezentarea unui act de identitate. Autorităţile își justifică iniţiativa prin intenţia de a „combate spălarea banilor şi finanţarea terorismului”, iar experţii spun că ar fi vorba de o „tentativă de exercitare a controlului total asupra fluxurilor financiare ale cetăţenilor”. 

Ministrul adjunct al Justiţiei, Nicolae Eşanu, a prezentat săptămâna trecută, în cadrul Comisiei parlamentare politică externă şi integrare europeană, proiectul Legii cu privire la combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, care, între altele, stabilește ca operaţiunile de schimb valutar în numerar să aibă loc doar la prezentarea buletinului de identitate. Mai mult, dacă tranzacţiile vor depăşi 5 000 de lei (240 euro), unitatea de schimb valutar va înregistra datele cu caracter personal din actul de identitate al solicitantului. În cazul unor suspiciuni, acestea vor fi prezentate Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie și altor organe cu funcţii de supraveghere şi de drept.

Conform inițiativei, datele vor fi păstrate cel puţin 5 ani, iar acestea „trebuie să fie suficiente încât să permită reconstituirea fiecărei tranzacţii sau activităţi în maniera în care să servească, în caz de necesitate, ca probă în cadrul procedurii penale, contravenţionale şi altor proceduri legale”.

Deşi Nicolae Eşanu susţine că proiectul este realizat în conformitate cu normele Uniunii Europene, membrii Comisiei s-au declarat sceptici că noile prevederi vor ajuta la combaterea spălării banilor. Cetăţenii ar putea schimba sume mari, în mai multe tranzacţii de până la 5000 de lei, fără a fi obligaţi să-şi dea acordul în scris pentru colectarea şi stocarea datelor lor cu caracter personal.

În detrimentul cetăţeanului

Preşedinta Comisiei parlamentare de politică externă şi integrare europeană, Valentina Buliga, a confirmat că deputaţii au avut numeroase întrebări referitoare la acest subiect, motiv pentru care chestiunea va fi discutată şi în alte comisii, dar şi în cadrul fracţiunilor parlamentare: „Noi vom susţine orice mecanism pentru ca în Republica Moldova să nu se mai întâmple fraude şi spălare de bani, dar vom face acest lucru nu în detrimentul cetăţenilor care vor primi 200 de dolari de la copiii aflaţi peste hotare. Orice modificare propusă trebuie să-şi atingă scopul, dar ea nu trebuie să complice viaţa oamenilor. Decizia nu este una finală, proiectul de lege este în proces de avizare şi sper că în momentul în care va ajunge în Parlament deputaţii vor veni cu îmbunătăţiri”, a comentat pentru Report.md Valentina Buliga.

Coşmarul hârtiilor, lobby primitiv şi manipulări pe piaţa valutară

Expertul economic Veaceslav Ioniţă, fost preşedinte al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, este sceptic în privinţa iniţiativei autorităţilor de a combate astfel spălarea banilor. Într-o postare pe o reţea de socializare el descrie perspectivele sumbre ale noii iniţiative prin care, în opinia sa, se vor reduce transferurile de peste hotare, iar piaţa valutară va fi monopolizată şi manipulată: „Potrivit Legii privind protecţia datelor cu caracter personal, casele de schimb valutar vor trebui să semneze cu fiecare client un acord în două exemplare, prin care clientul permite procesarea datelor cu caracter personal. Apoi o copie de buletin şi raportări. Cineva îşi imaginează ce înseamnă asta?”, se întreabă expertul.

În opinia sa, beneficiarul acestei iniţiative este sectorul bancar, care „în ultimii doi ani a intrat într-o paralizie totală”: „Volumul de credite acordate a scăzut dramatic, iar băncile trăiesc practic doar din comisioane. Deoarece nu pot câştiga din creditare, au decis să lichideze sutele de companii mici de schimb valutar, pentru a câştiga comisioane din operaţiunile de schimb valutar. Este un lobby primitiv în favoarea câtorva jucători mari (băncile), contra companiilor mici de schimb valutar”, afirmă Ioniţă.

Expertul mai atenționează asupra faptului că „dacă la ora actuală manipularea pieţei valutare în numerar este dificilă, pentru că există sute de jucători, după introducerea „schimbului valutar cu buletinul de identitate” manipulările şi jocurile pe piaţa valutară vor devine o normă. Totodată, nu este cazul să fie făcute comparaţii între situaţia pieţei valutare moldoveneşti cu cea din alte ţări. Piaţa valutară în numerar are în Moldova o pondere foarte mare în economie şi aceasta nu poate fi comparată cu ceea ce se întâmplă pe pieţele altor ţări. Remitenţele şi piaţa valutară în numerar au salvat Moldova în ultimii 15 ani.Cineva vrea să monopolizeze această piaţă. Aveţi grijă să nu o omorâţi definitiv, iar odată cu ea şi ce a mai rămas din economia ţării”, atenţionează expertul.

Constrângerile anticipează „surprize”

Nici fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, nu este prea optimist în privinţa eficienţei noilor prevederi menite să combată spălarea banilor şi finanţarea terorismului: „În momentul în care ajungi la un anumit grad de libertate, constrângerile impuse odată cu introducerea obligativităţii prezentării buletinului la casele de schimb valutar, îţi creează senzaţia că ceva se anticipează. De altfel, o idee care bântuie la Banca Naţională vizează eliminarea caselor de schimb valutar, astfel încât să rămână doar cele afiliate băncilor comerciale. Dacă analizăm atent rapoartele financiare ale băncilor din ultima perioadă, există doar două poziţii care generează venit - schimbul valutar şi creditarea Guvernului.Dobânzile de la aceste operaţiuni - iată la ce se rezumă businessul bancar în ultimul timp”, a declarat pentru Report.md Veaceslav Negruţa.

Acest punct de vedere este susţinut şi de reprezentantul Ligii Bancherilor din Moldova, Ion Secrieru, care afirmă că „este mult mai simplu să dirijezi 14 bănci, decât 400 de case de schimb valutar”: „Mai bine zis să le influenţezi. La moment, 40% din veniturile băncilor comerciale sunt obţinute din operaţiuni de schimb valutar. Prezentarea buletinului este doar începutul, scopul final vizează lichidarea caselor de schimb valutar. Astfel, sistemul bancar va fi cel care va controla toate tranzacţiile de schimb valutar în Republica Moldova”, a comentat Ion Secrieru pentru Report.md.

Iniţiativa va alimenta piaţa neagră

Economistul mai atenţionează şi asupra faptului că noua prevedere riscă să încurajeze piaţa neagră de schimb valutar: „Marea majoritate a cetăţenilor de la ţară primesc bani de peste hotare. Venind la oraş după cumpărături, aceştia nu deţin la ei documente de identitate de teama să nu le piardă. În aceste condiiţii, vor apela la serviciile pieţei negre de schimb valutar unde nimeni nu le cere acte. Cu mai mulţi ani în urmă, când s-a pus sarcina de a lichida această activitate ilicită, au fost deschise case de schimb valutar, iar acum dacă legea va alimenta această piaţă neagră, persoanele care cândva schimbau valută la colţ de stradă vor apărea din nou la „datorie”. Este un risc enorm pe care autorităţile trebuie să-l ia în calcul atunci când vin cu astfel de idei”, consideră Ion Secrieru.

Datele personale pot fi folosite în scopuri meschine

Cel mai mare semn de întrebare pe care îl ridică iniţiativa legislativă vizează utilizarea datelor cu caracter personal: „În contextul efectuării unor operaţiuni de schimb valutar cu sume mari de bani, nu putem fi siguri că datele noastre cu caracter personal nu vor ajunge pe mâna unor persoane cointeresate. Cine garantează că aceste date nu vor fi direcţionate către alte persoane rău-intenţionate? Niciodată nu putem şti cine se află la ghişeul schimbului valutar. Prin urmare, din punctul de vedere al securităţii personale, această propunere este extrem de periculoasă. Sunt multe semne de întrebare pe care le ridică noul proiect. Acesta trebuie discutat minuţios în societate înainate de a fi propus spre aprobare”, afirmă Ion Secrieru.

Experţii atenţionează că alte riscuri pe care le prezumă noua iniţiativă ţin de utilizarea semnăturii clientului, pusă pe acordul prin care acesta permite procesarea datelor sale cu caracter personal, pentru înstrăinarea anumitor bunuri pe bază de procură. De asemenea, nu este exclus că oamenii s-ar putea trezi peste noapte cu credite la bancă pe care în realitate nu le-au contractat.

Se vrea monitorizarea celor care au mai mult de 5000 de lei

În opinia experţilor, „spălarea banilor şi finanţarea terorismului” sunt noţiuni abstracte, care nu au nici o legătură cu introducerea obligativităţii prezentării buletinului de identitate la casele de schimb valutar: „În condiţiile în care Republica Moldova se confruntă la moment cu probleme mult mai mari, cum ar fi drumuri neasfaltate, servicii necalitative, justiţie coruptă care sufocă economia, introducerea unor norme aplicabile în ţări care, din punctul de vedere al dezvoltării sunt cu 50 de ani înaintea noastră, este un non-sens. În aceste state, salariile sunt achitate în proporţie de 100% prin transfer, iar banii de mult nu mai circulă cash. Acolo sunt valabile astfel de prevederi pentru ca în momentul în care persoana are bani în numerar, autorităţile să poată verifica sursa acestor venituri. În condiţiile în care în Moldova 90% din operaţiuni sunt efectuate în numerar, care este rostul acestei iniţiative? De fapt, ideea constă în a-i identifica pe toţi cei care dispun de sume mai mari de 5 mii lei şi a le controla fluxurile financiare. Atunci când statul se transformă în unul poliţienesc, iar justiția nu este independentă, autorităţile sunt tentate să controleze integral fluxurile de bani care circulă în ţară. Cred că se urmăreşte consolidarea dictaturii şi a totalitarismului”, au spus mai mulți jurişti contactaţi de Report.md. 

Potrivit legislației în vigoare, tranzacţiile mai mari de 500 mii de lei trebuie raportate la Centrul Naţional Anticorupţie. „În acest caz, într-adevăr, există riscul spălării banilor şi finanţării terorismului, iar sumele trebuie raportate instituţiilor abilitate şi verificate. Dar tranzacțiile cu 5000 de lei nu sunt de spălare de bani. Această iniţiativă nu are nimic în comun cu terorismul şi spălarea banilor. Dacă ar fi avut, autorităţile nu ar fi promovat proiectul de lege care prevede liberalizarea capitalului contra sumei de 2% din averile agonisite ilegal”, spun experții.

BNM trebuie să ofere explicaţii

Deşi autoritățile invocă practica internaţională, Veaceslav Negruţa consideră că „realitățile din diferite țări trebuie corelate, acestea fiind direct legate de politica băncilor centrale față de gradul de liberalizare a operaţiunilor pe contul curent şi contul de capital”: „Convertibilitatea monedelor naţionale depinde de politica băncilor centrale. Prin urmare, o comunicare din partea BNM este extrem de necesară în cazul introducerii anumitor constângeri sau limitări. Argumentele, explicaţiile, motivaţia unor astfel de decizii trebuie oferite publicului de BNM, pentru a evita anumite interpretări”, consideră fostul ministru.

Controversatul proiect urmează a fi avizat de comisiile parlamentare după care va fi discutat în plenul Legislativului.

Mariana Tabuncic

Articolul anterior

De ce scade popularitatea UE în Moldova?

Articolul următor

Revista  „Рубежи”, o gură de adevăr despre relația Moldova-NATO