Semne de panică

Guvernarea detestată se pregătește de proteste

Angajaţii MAI care au asigurat ordinea publică la protestul zgomotos din 24 aprilie 2016, au fost răsplătiţi cu câte un premiu în valoare de 1 300 de lei – echivalentul unei pensii medii lunare. Experţii critică decizia autorităţilor de a folosi mijloacele publice, pentru a apăra confortul unor demnitari.

Familia Căldare din satul Gura Galbenei, raionul Cimişlia, are un venit lunar de 1500 de lei, bani acumulaţi din două pensii. Soţul Eremia are ceva mai mult de 400 de lei, iar mătuşa Axenia – 1038. „Când şi-a făcut documentele pentru pensie, nu i-au calculat toţi anii munciţi - şefii de la raion au motivat că a ars arhiva de la Hânceşti şi nu au toate datele. Aşa că pentru o viaţă muncită, acum Eremia este răsplătit cu 400 de lei. Nu faci nimic cu aceşti bani. Noroc că mai vând lactate, ouă şi mai acoperim din cheltuieli. Soţul a fost operat recent de două ori, ne mai ajută copiii plecați în străinătate. Aceştia de la putere „i-au alungat” de lângă noi. În schimb, ei huzuresc”, ne-a spus mătuşa Axenia.

     Axenia Căldare din satul Gura Galbenei este nemulţămită de pensia pe care o primeşte / FOTO: Report.md

Premiul unui poliţist, echivalent cu o pensie medie lunară

Venitul lunar din pensie al familiei Eremia este aproape echivalent cu suma premiilor pe care le-au ridicat poliţiştii care au fost dislocaţi la protestul din 24 aprilie 2016, atunci când zeci de mii de moldoveni şi-au  manifestat nemulţumirea faţă de actualul regim.

Cu câteva luni mai târziu, Guvernul a emis o hotărâre prin care a dispus ca „Ministerul Finanțelor să aloce 6,767,800 lei către Ministerul Afacerilor Interne și 48,100 lei către Ministerul Justiție (MJ) pentru premierea angajaților implicați în măsurile de asigurare a ordinii publice în timpul manifestațiilor desfășurate la 24 aprilie 2016”.

Valoarea premiilor ar acoperi pensiile pentru jumătate de an a pensionarilor din Gura Galbenei

Portalul Report.md a solicitat atât de la MAI, cât şi de la MJ lista persoanelor premiate, dar şi cuantumul premiilor alocate.

Potrivit informaţiei primite de la MAI, pentru acea zi au fost premiaţi 5 206 angajaţi, care au primit câte 1 300 de lei fiecare.

Adică, pe lângă salariu, poliţiştii au fost răsplătiţi cu un premiu echivalent cu o pensie. Potrivit informaţiei furnizate de MAI, au ridicat astfel de premii 4 435 de angajaţi din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei; 452 de angajaţi din cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri; 80 - din cadrul Departamentului Poliţiei de Frontieră; 149 – din cadrul Serviciului Protecţiei Civile şi a Situaţiilor Excepţionale şi 90 de angajaţi ai Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI.

Pentru premierea unei singure zile de muncă a poliţiştilor, din bugetul public au fost alocate peste 6,8 milioane de lei. Un calcul simplu ne arată că această sumă ar acoperii pensiile câtorva mii de persoane.

Pensia medie lunară în anul trecut a fost de 1 275 de lei. Primarul satului Gura Galbenei ne-a spus că în localitate sunt înregistraţi 1 017 pensionari. Prin urmare, suma cu care au fost premiaţi poliţiştii pentru că au păzit instituţii publice şi private, inclusiv proprietăţile democratului Vlad Plahotniuc, putea acoperi pensiile locuitorilor din acest sat pentru aproape jumătate de an.

MAI a refuzat, însă, să ne ofere lista persoanelor premiate, invocând faptul că informaţia ar include date cu caracter personal.

Interesul public sau cel personal?

În opinia Ianei Spinei, expertă la Transparency Internatinal - Moldova, acordarea acestor premii nu este motivată de autorităţi, deoarece nu s-a apărat interesul public, dar proprietăţile private ale democratului Plahotniuc: „Este nedrept că ei au fost remuneraţi pentru acest lucru. Poliţiştii şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu şi au menţinut ordinea publică. Nu ştiu cum au apărat ei ordinea publică lângă casa domnului Plahotniuc - el nu ocupa nici o funcţie publică atunci. Ei erau obligaţi să asigure ordinea publică, nu să suprime un protest paşnic”, susţine experta TI - Moldova.

Pentru acea zi, din fondul de rezervă au fost premiaţi şi angajaţi din cadrul instituţiilor subordonate Ministerului Justiţiei.  Report.md a  cerut şi de la această instituţie informaţii referitoare la premiere, dar Ministerul Justiției nu ne-a furnizat nici un răspuns, deşi solicitarea a fost expediată încă pe 17 martie curent.

Armata va fi folosită pentru a înăbuși protestele 

Pentru a se asigura în cazul unui eventual protest de amploare, guvernarea a adoptat recent, în prima lectură,  un proiect de lege care permite implicarea armatei, în timpul protestelor, în asigurarea ordinii publice. Potrivit inițiativei legislative, „la îndeplinirea obligațiilor serviciului militar, militarii Armatei Naționale aplică mijloace speciale din dotare la curmarea tulburărilor de masă și a încălcării în grup a ordinii publice”, dar și „la respingerea atacurilor asupra unor clădiri, încăperi, construcții și mijloace de transport, indiferent de apartenența lor sau la eliberarea obiectelor deja ocupate”.

Cu tancul în Piaţa Marii Adunări Naţionale

Deputatul liberal-democrat, Tudor Deliu, a criticat această inițiativă: „Prin acest proiect puneţi în seama militarilor Armatei Naţionale asigurarea ordinii publice. Mi se creează impresia că va veni BTR-ul (mașină blindată sovietică) în Piaţa Marii Adunări Naţionale să curme o demonstraţie a populaţiei. După această lege, când vor ieşi profesorii la demonstraţie, voi puteţi aduce BTR-urile în piaţă”, a menționat preşedintele fracţiunii PLDM, Tudor Deliu.

Această iniţiativă este dur criticată şi de expertul militar Valeriu Troenco, fost ministru al Apărării: „Potrivit Constituţiei, armata are alte sarcini pe care trebuie să le îndeplinească pentru apărarea patriei în cazul în care inamicul năvăleşte asupra statului Republicii Moldova. Armata nu are funcţii poliţieneşti. Dacă proiectul va trece şi în lectura a doua, riscurile vor fi foarte mari. Sunt nişte semnale urâte din partea Republicii Moldova, care se pretinde a fi stat democratic şi unul care tinde a fi membru al Uniunii Europene. Nu există state-membre UE care folosesc armata împotriva propriului popor. Ei nu au încredere în forţele care trebuie să le garanteze securitatea. Să nu uităm că în armată sunt înrolaţi militari în termen, care sunt nişte copii. Ei vor fi nevoiţi să lupte cu părinţii lor care vor ieşi la proteste”, a menţionat Troenco.

Geamuri antiglonţ şi uşi blindate

Anul trecut, deputații şi-au asigurat liniştea şi confortul în Parlament, securizând căile de acces în clădirea Legislativului. Pentru ca aleşii poporului să nu se simtă în pericol, din bugetul de stat au fost alocate anul trecut peste 9 milioane de lei, pentru a acoperi cu sticlă antiglonţ geamurile şi pentru a monta uși blindate la parter. Cei de la Guvern explicau atunci că aceste lucrări sunt necesare, ele fiind planificate încă după protestele violente din 7 aprilie 2009, soldate cu devastarea clădirilor Președinției și Parlamentului.

Lilia Zaharia

Articolul anterior

3 primari, 4 directori de gimnazii și 5 directori de firme, reținuți de CNA

Articolul următor

Sistemul uninominal, o poartă deschisă pentru corupție