Amnistia promovată de guvernarea comunistă în 2007 și cea inițiată de guvernarea oligarhicăla sfârșitul anului 2016 sunt parte a aceluiași scenariu – acela de transformare a Republicii Moldova într-o ”spălătorie de bani” regională și chiar internațională. Concluzia aparține experților economici de la Chișinău.

Potrivit experților Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) ”Viitorul”, adoptarea proiectului de lege privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, inițiat de un grup de deputați ai Partidului Democrat, ar putea anihila rezultatele investigației privind frauda bancară și recuperarea banilor de către compania „Kroll”.  Potrivit experților, există suspiciuni rezonabile că banii din „miliardul furat” ar putea fi legalizați cu ajutorul acestei controversate legi, mai ales că nu prevede mecanisme clare de control care ar face imposibilă legalizarea banilor proveniți din miliardul de dolari furat din cele trei bănci falimentare.

Amnistia 2007: Fără rezultate benefice

Experții au comparat cele două amnistii și au remarcat că în 2007 amnistia nu s-a soldat cu majorarea veniturilor la bugetul de stat. Dimpotrivă, ca urmare a amnistiei fiscale din 2007 au fost ”iertate” datorii și amenzi neplătite în valoare totală de 4,3 miliarde de lei. După introducerea cotei ”zero” la impozitul pe venit, nu au putut fi încasate venituri la buget în valoare de aproximativ un miliard de lei anual, în perioada 2008-2010. Au reușit să fie legalizate active în valoare de 360 de milioane de lei și au fost acumulate 18 milioane de lei – venituri la bugetul de stat, arată datele IDIS ”Viitorul”.

Potrivit expertului Veaceslav Berbeca, și în 2007 FMI a criticat inițiativa autorităților moldovene de amnistiere fiscală, argumentând că aceasta ar submina disciplina fiscală și ar fi o politică injustă față de cei care își plătesc impozitele. De asemenea, se creează un precedent, astfel încât oamenii vor fi în așteptarea unei noi amnistieri și nu își vor achita impozitele, mai arăta atunci FMI.

Un alt risc al amnistiei din 2007, dar și al inițiativei legislative din 2016 vizează regimul de prevenire și combatere a spălării banilor. Ambele inițiative prevăd că nu va fi verificată proveniența capitalurilor… De fapt, este vorba de tentative de ”off-shor-izare” a Republicii Moldova, a explicat Berbeca. El a mai amintit că în 2007 opoziția parlamentară de atunci a calificat inițiativa comuniștilor drept o încercare de a aduna fonduri pentru campania electorală din aprilie 2009. De asemenea, a existat interesul PCRM și a grupurilor de interese din anturajul guvernării de atunci de a cumpăra întreprinderile ajunse în pragul falimentului, dar după ce erau scutite de datorii. Îngrijorările rămân aceleași și în legătură cu inițiativa actualei guvernări, a subliniat expertul IDIS „Viitorul”.

Miză mare

La rândul său, economistul Ion Tăbârță a amintit că proiectul PD a fost înregistrat în Parlament la 1 decembrie 2016 și, în două săptămâni, a ajuns în dezbatere parlamentară și a fost votat în prima lectură. Proiectul nu a fost consultat cu societatea civilă și nu a primit avizul Centrului Național Anticorupție, a mai subliniat Tăbârță. În plus, s-a observat acumularea restanțelor de către unii agenți economici față de Bugetul de Stat înainte să se afle despre acest proiect.

În opinia economistului, miza promovării acestui proiect este una enormă. Se poate presupune că sunt promovate interesele unor grupuri apropiate guvernării. Partidele aflate la putere nu au consultat acest proiect cu Fondul Monetar Internațional, deși l-au înaintat la puțin timp după semnarea acordului cu FMI, a subliniat Tăbârță. În opinia sa, proiectul ar putea fi abandonat datorită reacțiilor dure ale societății civile și organismelor financiare internaționale precum Banca Mondială și FMI. Experții nu exclud, însă, că guvernanții vor încerca să pună planul în aplicare „pe bucăți”, prin mai mute inițiative legislative.

Moldova, o ”spălătorie” de uz regional

Experții au făcut legătură între inițiativa democraților privind amnistia fiscală și liberalizarea capitalurilor și o altă inițiativă a socialistului Vasile Bolea, care a propus ca cetățenia Republicii Moldova să poată fi obținută în schimbul unui milion de euro depus în băncile moldovenești.

”Cele două amnistii fac parte dintr-un lanț de decizii care se constituie într-un scenariu de convertire a Republicii Moldova într-o ”spălătorie” de uz regional sau internațional. Oricine poate să vină în Republica Moldova, să-și cumpere cetățenie și să-și legalizeze păcatele din statele unde le-au comis, devenind ”curați” în fața legii locale”, a explicat economistul Veaceslav Negruța.

În opinia fostului ministru al Finanțelor, aceste inițiative sunt mai grave decât ceea ce s-a încercat a fi legiferat în România prin Ordonanța nr.13 a Guvernului, pentru că ar urma să fie legalizate unele ”păcate” istorice și actuale ale guvernanților care sunt acum în funcții și ale celor care nu mai sunt în funcții publice. În plus, instituțiile statului nu vor mai putea urmări proveniența banilor și averilor, pentru că așa prevede proiectul de lege.

Sergiu Sîrbu: „Poate vor fi luate alte decizii în legătură cu acest proiect”

Solicitat de Report.md, deputatul PD Sergiu Sîrbu a spus că ”proiectul, așa cum a fost votat în prima lectură, nu va fi promovat”. El a spus că s-a luat o pauză pentru a solicita avizele și expertizele structurilor internaționale, inclusiv ale celor specializate în prevenirea și combaterea spălării banilor. Ulterior, vor fi organizate dezbateri pe marginea acestor proiecte. ”Poate vor fi luate alte decizii în legătură cu acest proiect, poate va fi modificat substanțial. Nu ne vom grăbi”, a adăugat Sîrbu. Întrebat de ce nu s-a solicitat aviz de la structurile internaționale înainte de votarea proiectului în prima lectură, deputatul democrat a răspuns că a fost respectată procedura, pentru că modificările asupra proiectelor se fac între prima și a doua lectură.

Natalia Enache