Democraţia în Republica Moldova este în declin. Concluzia transpare din raportul „Naţiunile în Tranziţie2017” elaborat de „Freedom House”.

Raportul arată că Moldova rămâne un stat cu o guvernare în tranziţie. Scorul în ceea ce priveşte nivelul democraţiei obţinut în acest an de Moldova este de 4,93 de puncte, față de 4,88 în 2016. „Freedom House” a analizat starea democraţiei în 29 de ţări din Europa şi Asia, în raport cu 7 indicatori, între care: procesul electoral, libertatea presei şi a societăţii civile, independenţa justiţiei și amploarea corupţiei. Autorul raportului pentru Republica Moldova este Victor Gotişan.

PDM şi-a consolidat controlul asupra instituţiilor statului

Raportul arată că la începutul anului trecut, Partidul Democrat din Moldova, deja condus de Vlad Plahotniuc, şi-a consolidat controlul asupra instituţiilor statului în pofida protestelor societăţii: „Deşi protestele cetățenilor, asumate de platforma civică „Demnitate şi Adevărul" l-au împiedicat pe Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru, PDM a fost în măsură să asigure numirea în funcţia de premier a lui Pavel Filip, fost ministru al Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi, se pare, un apropiat al lui Plahotniuc. Noul Guvern a fost instalat în ianuarie, în cadrul unei ceremonii cu uşile închise, noaptea târziu, şi abia ulterior a fost confirmat printr-un comunicat de presă al Preşedinţiei. Acest lucru a permis ca funcţiile de prim-ministru şi preşedinte al Parlamentului să ajungă în mâinile PDM, o concentrare neobişnuită a puterii pentru un partid care s-a plasat pe locul patru la alegerile parlamentare din 2014”, a notat autorul.

Angajamentul Guvernului de a efectua rapid o serie de reforme complexe, care au fost amânate de mai mulţi ani, a fost pus în aplicare doar parţial. „După 5 luni, un raport de monitorizare a constatat că puţin mai mult de jumătate (55%) din reformele asumate au fost realizate fără deficienţe, 28% au fost realizate cu deficienţe, iar 17% nu au fost realizate. Principalele restanțe au vizat reforma Centrului Naţional Anticorupţie şi adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului. Anchetarea celebrului furt bancar de un miliard de dolari în 2014 şi reforma Băncii Naţionale a Moldovei au continuat în 2016”, susține autorul pentru Moldova.

Presa controlată politic

În 2016, mass media a rămas sub control politic, fapt evidenţiat în mod special în cadrul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, „când instituţiile de presă au fost mai degrabă preocupate de lustruirea imaginii candidaţilor decât de informarea publicului”. Legea privind transparenţa proprietăţii mass media, adoptată în noiembrie 2015, obligă proprietarii media să-şi dezvăluie identitatea, însă amendamente la capitolul transparenţei finanţării mass media nu au fost deocamdată adoptate. Piaţa de publicitate a rămas monopolizată şi în 2016.

Autorul raportului relevă faptul că politizarea şi concentrarea mass media a rămas cea mai mare problemă pe parcursul anului trecut. Datele prezentate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului arată că 80% din posturile TV şi radio sunt deţinute de politicieni sau de persoane apropiate acestora. În particular, Vladimir Plahotniuc controlează 70% din piaţa TV din Moldova: „Concentrarea bazată pe criterii politice distruge pluralismul de opinie şi calitatea conţinutului media difuzat consumatorilor”, se arată în raportul citat.

Societatea civilă, neglijată

În ceea ce privește societatea civilă, raportul notează că deşi exponenții acesteia au pus presiune pe autorități în cazul  mai multor subiecte de rezonanţă care au avut loc în 2016, opinia acesteia rareori a fost luată în calcul: „Societatea civilă a fost activă pe tot parcursul anului exercitând presiune în cazul fraudei bancare, a proceselor închise ale fostului prim-ministru Vlad Filat, controversatului om de afaceri Veaceslav Platon şi primarului de Orhei, Ilan Shor. De asemenea, societatea civilă s-a opus numirii persoanelor compromise în funcţii-cheie în organele de aplicare a legii. Contribuţia societăţii civile a fost, însă, rare ori luată în considerare”, scrie în raport.

Reforma justiţiei, cu paşi de melc

Reforma justiţiei a continuat lent şi în 2016. Procedura de numire a judecătorilor şi a funcţionarilor-cheie a continuat să fie o sursă de îngrijorare, în special în ceea ce priveşte integritatea candidaţilor. De asemenea, intimidarea magistraţilor care nu s-au conformat ordinelor politice a reprezentat o mare problemă. Exemplul cel mai elocvent a fost cel al judecătoarei Domnica Manole, pe numele căreia a fost intentat un dosar penal pentru faptul că a decis că refuzul Comisiei Electorale Centrale de a organiza un referendum constituţional, la solicitarea Platformei „Demnitate şi Adevăr”, a fost ilegal.

Amnistia capitalului - legalizarea marii corupţii

În decembrie, Parlamentul a înregistrat şi a adoptat în prima lectură proiectele de lege privind liberalizarea capitalului şi stimulare fiscală. Ambele proiecte au fost aprobate în grabă şi cu încălcarea normelor legale referitoare la transparenţa în procesul de luare a deciziilor şi elaborarea actelor legislative. Potrivit experţilor, în formula propusă de PD, amnistia capitalului putea duce la legalizarea actelor de corupţie comise anterior şi la promovarea funcţionarilor corupţi, iar instituţiile de stat relevante nu ar mai fi fost în măsură să verifice corectitudinea declaraţiilor de venit şi avere. Societatea civilă a calificat aceste proiecte ca fiind periculoase şi a cerut retragerea lor.

Sistemul bancar rămâne fragil

În 2016, băncile din Moldova au rămas fragile în urma scandalului legat de frauda bancară de proporţii. La sfârşitul anului, trei bănci (Moldova Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank) se aflau încă sub monitorizarea BNM. Sergiu Cioclea a fost numit noul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) în luna aprilie, angajându-se să facă tot posibilul pentru a stabiliza situaţia în sectorul bancar şi a încerca să recupereze miliardul de euro furat, „chiar dacă acest lucru este dificil”. În septembrie 2016, Guvernul a pus datoria de stat (povara jafului bancar) pe umerii cetăţenilor.

2017, an decisiv

Anul 2017 va fi unul decisiv pentru Republica Moldova, în viziunea autorului raportului. „După alegerile prezidenţiale, Guvernul trebuie să pună în aplicare cele mai importante reforme din domeniul justiţiei, combaterea corupţiei, adoptarea cadrului legal pentru sectorul mass media şi stabilizarea sectorului bancar în faţa şomajului persistent şi a scăderii nivelului remitenţelor. Partidul Democrat controlează agenda politică, iar alegerile parlamentare anticipate ar putea duce la o reconfigurare a scenei politice. Potrivit sondajelor, mai multe partide nu ar mai accede în Legislativ”, scrie în raport.

În relaţia cu UE, stagnare în cel mai bun caz

Guvernul și Partidul Democrat fac lobby pentru modificarea Codului electoral – se propune trecerea la un sistem electoral uninominal sau mixt, cu scopul de a obţine avantaje la următoarele alegeri parlamentare. „Preşedintele nu are competenţe noi, însă alegerea sa directă de către cetăţeni îi poate permite lui Igor Dodon să-şi impună agenda sa instituţiilor publice şi de stat. Relaţiile cu UE, în cel mai bun caz, vor stagna şi ar putea înregistra o recesiune în cazul în care preşedintele îşi va promova agenda anti-europeană. Şeful statului a promis să contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia prin negocierea unui acces mai bun pe piaţă a produselor moldoveneşti şi a lucrătorilor moldoveni în Rusia”, se mai arată în raportul „Freedom House”.

Mariana Tabuncic