Scăderea popularității ideii europene în Republica Moldova are mai multe motive, influențate atât de factori interni, cât și externi, au remarcat experții Asociației pentru Politică Externă.

Este vorba, în special, despre o comunicare defectuoasă a autorităților, care nu au explicat societății avantajele apropierii de Uniunea Europeană, despre așteptările prea mari ale populației, realizările prea mici ale factorilor de decizie și propaganda externă și internă.

Opțiunea pro-europeană este în trend descendent în Republica Moldova în ultimii ani, iar acest fapt este explicat de directorul de programe al Asociației pentru Politică Externă (APE), Victoria Bucătaru, prin faptul că autoritățile nu au comunicat eficient cu populația, nici înaintea semnării Acordului de Asociere cu UE și a celui privind liberalizarea regimului de vize, nici după: ”Autoritățile nu au discutat cu cetățenii și nu i-au implicat în procesul de reforme”, a subliniat Victoria Bucătaru, care a mai precizat că Republica Moldova nu are elaborată o strategie de comunicare cu societatea privind apropierea de UE. Cea mai mare parte a acțiunilor de promovare și comunicare a fost finanțată până acum de donatorii externi.

Frauda bancară pusă pe același cântar cu opțiunea pro-UE

Au urmat crize politice multiple, soldate cu regrupări de alianțe de guvernare, iar punctul culminat a fost frauda bancară. În consecință, la nivelul percepției publice, politicienii corupți, care s-au acoperit cu slogane pro-europene, au fost asociați cu  ideea europeană, explică Victoria Bucătaru.

Odată cu alegerea lui Igor Dodon în funcția de președinte al Republicii Moldova, discursul oficial privind politica externă s-a dedublat, fiind promovate și alte modele integraționiste - apropierea de spațiul estic și Uniunea Eurasiatică: ”Această lipsă de coeziune la nivelul autorităților și duplicitatea mesajelor, cu siguranță, este în detrimentul Republicii Moldova, atât în plan intern, cât și extern”, susține experta APE.

E greu să vorbești despre ceva ce nu există

Situația e mai simplă, în opinia lui Leonid Litra, cercetător la Institute of World Policy din Ucraina: ”Uneori, e foarte greu să comunici ceea ce nu există. Atunci când se fac reforme bazate pe standarde europene, ele trebuie să dea rezultate. Atunci e mai ușor să le comunici publicului. Dacă nu există conținut, comunicarea este dificilă, pentru că trebuie de inventat rezultate, trebuie inventate succesele”, a subliniat ironic expertul. El a precizat că aceasta nu este doar problema Republicii Moldova, numai că în Moldova ea este mai accentuată. 

Leonid Litra a subliniat că, spre deosebire de Republica Moldova, în Ucraina există un vector pro-european clar, cu un sprijin larg în rândul societății, fapt ce face mai ușoară comunicarea cu populația. Totodată, Ucraina are adoptat un plan de comunicare a subiectelor europene, dar nu are alocată finanțare în acest sens, astfel încât și în țara vecină, ca și în Republica Moldova, promovarea ideii europene se face pe banii donatorilor străini. Un factor foarte important care a schimbat cursul de dezvoltare al Ucrainei și relația cu UE a fost războiul ruso-ucrainean, a remarcat analistul.

Propaganda rusă

Un rol important în deturnarea ideii europene îl are propaganda rusă, a subliniat Irakli Porchkhidze, expert din Georgia. Rusia folosește problemele interne ale Georgiei pentru a crea percepții negative despre Uniunea Europeană și pentru a submina  vectorul vestic. Ca și în Republica Moldova, în Georgia populația este manipulată cu stereotipuri și concepții greșite despre UE, sunt răspândite idei care au scopul de a crea panică și frică, iar mesajele de la nivel politic și oficial sunt incoerente. Unele decizii nepopulare, precum majorarea tarifelor, le sunt ”vândute” cetățenilor ca fiind „condiții ale partenerilor europeni”, pentru apropierea de UE, fapt ce influențează percepția societății asupra UE.

Experiența Ungariei – avantaje economice versus valori democratice

În Ungaria, țară care face parte din Uniunea Europeană din 2004, interesul pentru integrare era unul mare în perioada de pre-aderare, dar nu se știa exact ce înseamnă Uniunea Europeană, a spus Zsuzsanna Vegh, cercetătoare la Centrul de Studii Europene de Vecinătate a Universității Central Europeană din Ungaria.

Societatea avea așteptări foarte mari, dar și se vehiculau o serie de mituri despre integrarea europeană care trebuiau demontate. Partea bună e că autoritățile de la Budapesta au elaborat o strategie de comunicare etapizată și au efectuat cercetări în diferite straturi ale populației, pentru a le oferi informația de care aveau nevoie. Partea proastă este că au fost explicate în special avantajele economice ale apropierii de UE și mai puțin valorile democratice ale comunității europene, a remarcat experta din Ungaria. ”Un segment a ceea ce reprezintă UE nu a fost perceput foarte bine de populație – și anume faptul că UE reprezintă valori democratice, nu doar beneficii economice”, a explicat Zsuzsanna Vegh.

Experții au menționat, de asemenea, importanța presei în promovarea valorilor democratice. Ei au remarcat că cetățenii moldoveni au cea mai multă încredere în media rusească. În opinia lor, este necesară stimularea dezvoltării presei locale și crearea condițiilor pentru difuzarea mai multor mijloace de informare europene pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit sondajelor de opinie, în al doilea mandat al guvernnării comuniste (2005-2009), ponderea euro-oprimiștilor în Republica Moldova era de 70-73%. Momentan acest indicator a scăzut până la 35%.

Natalia Enache