Experţii Fondului Monetar Internaţional şi autorităţile din Moldova au ajuns la un acord (cu condiționalități) de finanţare pe 3 ani, în valoare de 179 de milioane de dolari. Decizia finală urmează să fie aprobată de conducerea FMI şi de Consiliul Executiv al FMI în octombrie, în cazul în care autorităţile de la Chişinău vor implementa setul de acţiuni prioritare.

Deși acordul posibil să fie semnat abia în octombrie, premierul Pavel Filip a interpretat anunțul FMI ca şi cum documentul ar fi fost deja semnat: „Moldova este oficial, de azi, atractivă din nou în plan internaţional. Avem un acord cu FMI! Este un pas important pentru credibilitatea economică a Moldovei, sunt validate reformele noastre din ultimele luni”, a declarat premierul.

Într-un comunicat emis de Misiunea FMI se arată că noul program va duce la deblocarea finanţării din partea donatorilor externi şi susţinerea dezvoltării economice a Moldovei. Noul aranjament financiar va avea ca obiectiv prioritar ameliorarea rapidă și în avans a situației privind guvernarea în sectorul financiar, printre măsurile susținute de program regăsindu-se: realizarea reformelor privind ameliorarea mediului de afaceri, atragerea investițiilor și sporirea potențialului de creștere economică a Republicii Moldovei, lupta împotriva corupției, susținerea politicii durabile în sectorul energetic și implementarea agendei de reforme bugetar-fiscale. Programul prevede că politica monetară a statului va fi axată pe menținerea stabilității prețurilor în contextul regimului flexibil al ratei de schimb, iar politica fiscală se va concentra pe utilizarea chibzuită a limitelor disponibile de finanțare, pentru a consolida investițiile publice și a susține obiectivele sociale și de dezvoltare.

Solicitat de Report.md, ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruţa, a apreciat că înțelegerea la care au ajuns FMI şi autorităţile de la Chișinău este importantă, „deoarece doar astfel i se mai poate impune guvernării din Moldova coerenţă în ceea ce privește politicile economice, financiare şi sociale”: „Este unicul instrument posibil pentru a debloca izolarea în care a fost aruncată Moldova de această guvernare în ultimii trei ani. Există o listă de precondiţii pentru ca programul cu FMI să devină realitate. Guvernanţii ar trebui să dea dovadă de transparenţă şi deschidere pentru a informa acum societatea despre ce este vorba - să nu apară aceste precondiţii ca zăpada la mijloc de vară... Adică societatea să nu fie surprinsă nepregătită pentru niște angajamente asumate de guvernanţi, pe care trebuie să le realizeze în august, septembrie şi octombrie - în plină campanie electorală”,  a remarcat Negruţa.

„Cert este că un nou eventual program cu FMI ar debloca dialogul cu alţi donatori. Accesul la resurse externe mult mai ieftine decât oferă băncile comerciale din Moldova, cu acţionari netransparenţi, ar uşura povara deservirii datoriei de stat externă şi în special internă. Sper că guvernanţii ştiu ce fac şi ar fi bine să informeze şi cetăţenii, pentru a facilita ulterior implementarea reformelor, care presupun costuri sociale şi politice. Transparenţă, deschidere şi coerenţă - iată motto-ul care trebuie să ghideze acum o guvernare responsabilă”, a mai spus Negruţa.

Solicitat de Report.md, doctorul în economie Sveatoslav Mihalache a menţionat că Guvernul ar trebui să îndeplinească condiţiile FMI până în prima jumătate a lunii septembrie: „Dacă Parlamentul va vota setul de legi propuse pentru asigurarea stabilității şi securității sectorului financiar-bancar şi dacă vor demara reformele structurale în vederea atragerii investitorilor, atunci ne putem aştepta la un nou acord cu FMI până la sfârșitul anului. Dar alegerile prezidențiale contează în acest sens. FMI-ul va semna acordul numai după ce preşedintele va fi ales, pentru că arcul guvernamental trebuie să fie complet – cu autorităţi care îşi asumă responsabilitatea în fața FMI”, a menţionat Sveatoslav Mihalache.

El a precizat că atunci când ţara este destabilizată politic, FMI îşi rezervă dreptul de a lua o pauză, aşa cum s-a mai întâmplat pe parcursul ultimilor trei ani. „Reformele care urmează a fi implementate nu sunt populare şi nu vor aduce beneficii aşteptate de oamenii de rând - majorări de salarii sau pensii. E imposibil! Promisiunile guvernanţilor de acum trei luni, cu privire la majorarea salariilor pedagogilor şi a medicilor, nu au nici un fundament. Ele ar putea aduce puncte electorale pe termen scurt, dar în viitor vor conduce la o catastrofă economică, aşa cum s-a întâmplat în sectorul energetic. Va trebui să strângem cureaua. Reformele, însă, sunt absolut necesare atât în domeniul financiar-bancar, cât şi în cel al economiei reale”, a conchis Sveatoslav Mihalache.

Delegația UE la Chișinău și Ambasada SUA în Republica Moldova au felicitat autoritățile de la Chișinău pentru acordul la care s-a ajuns cu FMI.

Europarlamentarul român Andi Cristea, co-preşedinte al Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova, susține că înțelegerea dintre FMI și Guvernul de la Chișinău ar trebui să grăbească autoritățile din România și Comisia Europeana să reia suportul bugetar pentru Moldova.

„Este momentul ca Guvernul de la București să dea o gură de oxigen Guvernului Filip și să grăbească acordarea primei tranșe a împrumutului bilateral negociat, în valoare de 150 de milioane euro, având în vedere îndeplinirea condiționalităților de etapă de către Chișinău. Similar, Comisia Europeană va da undă verde pentru reluarea suportului bugetar al UE pentru Republica Moldova, atâta vreme cât Guvernul de la Chișinău asigură implementarea riguroasă a politicilor de asigurare a stabilității macroeconomice și financiare”, susține Andi Cristea.

O misiune de experţi a FMI, condusă de Ivanna Vladkova-Hollar, s-a aflat la Chișinău în perioada 5-15 iulie, purtând discuții cu autoritățile în vederea încheierii unui nou acord de finanțare. Misiunea a plecat din Moldova fără a oferi un răspuns clar, iar marți seară a anunțat despre faptul că a ajuns la „un acord la nivel de personal” (staff-level agreement) asupra unui program de reforme economice susţinut de un aranjament de finanţare pe trei ani, prin intermediul Mecanismului de finanţare extinsă (EFF) şi Mecanismului extins de creditare (ECF).

Natalia Costaş