Pe fundalul războiului din Ucraina, pionii Rusiei de la Chișinău încearcă să tulbure liniștea cu NATO. Iar regimul separatist pro-rus de la Tiraspol a considerat că anume acum este momentul să repete că vrea „desprinderea civilizată de Moldova”.

Pe loc gol, politicienii pro-ruși se chinuie să inventeze pericole despre cooperarea Moldovei cu NATO. În a 12-a zi de război în Ucraina, opoziția comunisto-socialistă din Parlamentul de la Chișinău a înregistrat o inițiativă legislativă care, spun exponenții acesteia, „ar consolida mecanismele de asigurare a neutralității permanente a Republicii Moldova”. Asta în condițiile în care Constituția Moldovei proclamă neutralitatea permanentă a țării în articolul 11. Acum, comuniștii și socialiștii insistă ca o lege ordinară (inferioară Constituției) să prevadă condițiile exacte ale cooperării Republicii Moldova în domeniul militar.

Socialistul Vlad Bătrîncea argumentează necesitatea votării acestei legi prin ceea ce el numește „nevoia unor măsuri privind inviolabilitatea frontierelor și a teritoriului Moldovei”. Asta deși anume Rusia este cea care sfidează de 30 de ani statutul de neutralitate al Moldovei prin menținerea ilegală, în stânga Nistrului, a unui contingent semnificativ de trupe și depozite uriașe de armament.

În anul 2015, socialistul Vlad Bătrîncea a rupt harta României Mari în ședința Parlamentului 

„Includerea articolului despre neutralitatea permanentă a Republicii Moldova a fost introdus în Constituție cu speranța că neutralitatea va determina Rusia să-și retragă trupele de ocupație din Moldova. Acest lucru însă nu s-a întâmplat, pentru că Rusia nu dă doi bani pe Constituția și neutralitatea Moldovei. Adevărat, Rusia a flatat deseori Moldova pentru statutul ei de neutralitate, dar numai pentru a o descuraja să coopereze cu NATO”, susține fostul ambasador al Moldovei la București, Mihai Gribincea.

Pe de altă parte, precizează diplomatul, „neutralitatea a dăunat (cel puțin până în prezent) Republicii Moldova, pentru că timp de aproape 30 de ani a fost ”nisipul” în care Moldova și-a ascuns capul ca un struț ignorând chestiunile legate de securitate și apărare. Nu s-a acordat atenție sectorului de securitate al Moldovei considerându-se că neutralitatea ține armatei naționale de sete și de foame, iar de când Rusia a invadat Ucraina se consideră că aceeași neutralitate va descuraja Rusia să atace Moldova”.

Neutralitate cu armată rusă de ocupație la Nistru 

Socialistul Bătrîncea, cel care a rupt demonstrativ, în 2015 , harta României în Parlamentul de la Chișinău, vine anume acum, când Rusia a invadat Ucraina și bombardează orașele ucrainene, cu solicitarea ca acest proiect controversat să fie votat unanim, inclusiv de către majoritatea pro-europeană. Socialistul pro-rus vrea claritate în ceea ce privește „condițiile cooperării internaționale a Moldovei în domeniul militar, rolul și locul Moldovei în cadrul misiunilor umanitare și a asistenței internaționale, asistența militară acordată de către Republica Moldova și cooperarea militară a Moldovei cu ONU”.

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, susține că „marasmul” deputaților pro-ruși, în condițiile în care Rusia a venit la granița Moldovei cu război, este cinic și periculos. „Moldova depune acum eforturi colosale pentru a face față valului de refugiați, dar cineva încearcă să facă valuri prin băltoace. Deja nu e nici logic, nici rațional să vii cu o lege ordinară care să înlocuiască ceea ce prevede Constituția”. Iar fostul ambasador al Moldovei la Moscova, Anatol Țăranu, susține că inițiativa comuniștilor și socialiștilor este o provocare ce demonstrează că autorii ei se gândesc mai mult la interesele Federației Ruse decât la interesele Republicii Moldova.

Sperietoare agitată artificial

Nici un oficial de la Chișinău nu a cerut vreo dată aderarea Republica Moldova la NATO. Niciodată! Totuși, acest subiect a fost exploatat mereu, timp de 30 de ani, ca sperietoare pentru moldoveni de către politicienii locali pro-ruși. Pe 31 ianuarie, cu mai puțin de o lună înaintea invaziei ruse asupra Ucrainei, reprezentanții „organului colegial de conducere al PSRM”, în frunte cu Bătrîncea, au susținut o conferință de presă la care, nitam-nisam, le-au spus moldovenilor că ei, socialiștii, „nu vor permite atragerea Moldovei în NATO”. Angajamentul lor a sunat ciudat și chiar ridicol, pentru că despre asta nu se discuta nici măcar la nivel de zvon în Moldova.

Conferința de presă a socialiștilor de la Chișinău (din 31 ianuarie) a fost precedată de o declarație sincronizată despre „pericolul NATO” lansată de așa numitul „ministru de externe” al grupării separatiste de la Tiraspol, Vitali Ignatiev. Pe 21 ianuarie, acesta a declarat pentru TASS că „Moldova își aprofundează cooperarea cu NATO contrar statutului de neutralitate proclamat prin Constituție”.

Pe 24 ianuarie, șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a încercat să dea amploare „pericolului” inventat de Ignatiev. Krasnoselski a declarat că„dacă o țară cooperează cu NATO, participă la operațiuni de menținere a păcii ale NATO, dacă centrele NATO operează acolo, dacă primește arme de la țările membre NATO, în special de la SUA sau intră în agenții neidentificate de aplicare a legii, atunci aceasta nu este neutralitate, ci dezvoltare militară efectivă a teritoriului Moldovei de către NATO”.

Separatiștii de la Tiraspol și-au amintit că vor independență 

Iar în a opta zi de la declanșarea războiului în Ucraina, când toată lumea se întreba unde se va opri invazia lui Putin și dacă Moldova face parte din planul de ocupație al liderului de la Kremlin, separatiștii de la Tiraspol au mai resuscitat un narativ vechi de 30 de ani – și-au amintit că vor independența Transnistriei și, într-o declarație publicată pe site-ul „ministerului” lor de „externe”, au cerut o despărțire civilizată și pașnică.

Drept motiv, separatiștii transnistreni au invocat depunerea, de către președintele moldovean, Maia Sandu, a cererii de aderare la UE fără a consulta preventiv administrația de la Tiraspol. Separatiștii pro-ruși din stânga Nistrului susțin că cererea de aderare la UE semnată de Republica Moldova este „o decizie geopolitică care va duce la schimbarea granițelor internaționale și la schimbarea radicală a circumstanțelor reglementării definitive a relațiilor moldo-transnistrene”. Tiraspolul susține că depunerea cererii de aderare la UE în contextul unui conflict nerezolvat, fără a lua în considerare opinia părții transnistrene, „pune capăt procesului de soluționare”.

În replică, Biroul Politici de Reintegrare de la Chișinău le-a reamintit exponenților regimului ilegal din stânga Nistrului că „regiunea transnistreană este un beneficiar direct al multiplelor facilități și programe de asistență oferite de Uniunea Europeană și aceste programe urmează să crească în amploare și beneficii pentru toți locuitorii țării”.

Conform statisticilor oficiale, peste 65% din mărfurile produse acum în regiunea transnistreană ajung pe piața Uniunii Europene (în baza Acordului de liber schimb semnat de Republica Moldova), iar Germania absoarbe cele mai multe mărfuri provenind din stânga Nistrului în UE.

„Putin maladeț!” Ultima zi înainte de război

Mai mult pe EurActiv »