Cei care vizitează prima dată satul au impresia că se află într-un orăşel. Şi autorităţile centrale investesc resurse importante, pentru a crește atractivitatea malului drept al Nistrului. 

Numai în ultimii ani au fost investite în dezvoltare peste 32 milioane de lei, valorificate în cadrul a 40 de proiecte. Uniunea Europeană, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Fondul de Eficientizare în Energetică, Banca Mondială, Guvernul României, dar şi Biroul pentru Reintegrare sunt partenerii fideli ai localităţii.

Bate şi ţi se va deschide

„Fondurile nu vin, însă, singure. Încercăm să profităm la maximum de toate oportunităţile care ne apar în cale”, ne-a spus primarul satului, Alexandr Nichitenco. Astăzi, în localitate activează un Centru comunitar, un Complex sportiv-educaţional modern, Casa de cultură, şcoala, grădiniţa, iar recent a trecut într-un nou edificiu Şcoala de Arte - toate fiind renovate şi adaptate din fonduri naţionale şi proiecte finanțate din exterior.

În localitate se află un post de poliţie, Oficiul de stare civilă, Secţia de paşapoarte, Secţia de evidenţă şi înmatriculare a transportului, Judecătoria, birouri notariale, precum şi filialele câtorva bănci comerciale. Toate acestea te fac să crezi că te afli într-un centru raional modern, în care poţi beneficia de majoritatea serviciilor sociale.

Directoarea Centrului multifuncţional comunitar „Asclepio”, Veronica Ştefaniuc, susține că sunt încă multe de făcut în localitate, așa că vor continua să urmărească proiectele destinate dezvoltării rurale.

Lucrurile bune unesc malurile Nistrului

Anul trecut la Varniţa a fost inaugurat un Centru de sănătate din resursele oferite de Banca Mondială, dotarea tehnică fiind asigurată din fonduri europene. Iar un locuitor al satului, care munceşte în Italia, a oferit instituţiei medicale o ambulanţă.

La mai puţin de un an de la inaugurare, Centrul de sănătate din Varnița s-a dovedit a fi neîncăpător pentru numărul mare al doritorilor de a beneficia de servicii medicale de calitate. Fiind preconizat doar pentru cei 5 mii de locuitori ai satului Varniţa, de serviciile Centrului beneficiază 13 mii de persoane, cea mai mare parte din oraşul Bender şi regiunea transnistreană. Autorităţile locale sunt acum în căutare de noi fonduri pentru a extinde edificiul. Au găsit deja resurse pentru procurarea mobilierului şi a echipamentului: „A mai rămas o nimica toată - să găsim bani pentru construcţia anexei”, glumește primarul.

Edificiul, care găzduia fostul Centru medical, a fost renovat şi transformat în Şcoală de Arte, fiind adaptat necesităţilor specifice unei instituţii de învăţământ cu profil artistic. Clădirea veche, construită în perioada administraţiei româneşti în Basarabia (1918-1940), păstrează şi astăzi farmecul şi splendoarea de altădată.

                                                      Şcoala de Arte din Varniţa / FOTO: Report.md

Deschiderea noului sediu al Şcolii de Arte a reanimat la propriu viaţa muzicală şi culturală a satului. În prezent, instituţia este frecventată de 80 de copii, atât din Varniţa, cât şi din cartierul nordic al oraşului Bender, aflat sub administraţia aşa-numitelor „autorităţi” de la Tiraspol. La Şcoala de Arte, elevii învaţă să cânte la acordeon, chitară, trompetă, pian, vioară, au ore de solfegiu, lecţii de cor, practică dansurile clasice, moderne şi populare. Cei 11 profesori, cu studii superioare în domeniul muzical, sunt toţi din Bender şi Tiraspol, întrucât în localitate nu există profesori cu studii de specialitate.

„Îmbunătăţirea condiţiilor de activitate a Şcolii a permis ca numărul elevilor pasionaţi de artă să crească de la 20 la 80. Copiii vin cu plăcere la lecţii, iar atmorfera le permite să-şi valorifice la maximum potenţiualul de care dispun”, ne-a spus directoarea Şcolii de Artă, Olga Cebotari.

La Centrul multifuncţional comunitar „Asclepio”, am întâlnit un grup de persoane în etate, membri ai trupei de teatru din localitate, care, sub îndrumarea profesoarei Zinaida Untilă, pregăteau un nou spectacol „Chiriţa în provincie”, care va fi prezentat sătenilor.

                            Beneficiarii Centrului „Asclepio”, pregătind un nou spectacol / FOTO: Report.md

„Condiţiile create în cadrul Centrului le permit bătrânilor să-şi descopere talentul şi potenţialul artistic. Această instituţie a devenit pentru vârstnicii noştri o a doua casă. Ei singuri se organizează cu prilejul diferitor sărbători, desfăşoară zile de naştere unde se mai deapănă amintiri şi se cântă. De asemenea, desfăşoară activităţi culturale şi educaţionale”, spune directoarea Centrului, Veronica Ştefaniuc. 

„Nici nu am ştiut că avem în sat atâţia oameni talentaţi”, recunoaşte primarul localităţii.

Cu susţinerea Fondului pentru Eficienţă Energetică şi a Primăriei, care au investit în total aproximativ 2 milioane de lei, a fost termoizolată şi reparată grădiniţa „Romaniţa” din Varniţa, frecventată de 180 de copii, dintre care aproximativ 50 din regiunea transnistreană. Acum, grădiniţa dispune de o cazangerie modernă, care permite reducerea practic la jumătate a cheltuielilor pentru încălzire. 

                                          Compexul educaţional-sportiv din Varniţa / FOTO: Report.md

Inaugurarea unui Compex educaţional-sportiv, dotat cu un Centru de zi, teren de sport, un teren de joacă şi unul utilat cu echipamente sportive moderne, este un alt mare succes al satului, obţinut cu suportul Uniunii Europene, care a alocat în acest sens peste 3 milioane lei. Complexul a devenit atracţia copiilor din localitate, dar şi a celor din oraşul Bender, care se pot juca, practica sportul sau pregăti temele şi desfăşura, după lecţii, diferite activităţi în Centrul de zi.

Toate reuşitele au permis satului Varniţa să fie premiat trei ani consecutiv în cadrul Programului Bunelor Practici, desfăşurat de IDIS ”Viitorul”. Mai mult, în anul 2017 Varniţa a fost desemnată „Capitala Tineretului”, fapt care impune noi responsabilităţi şi exigenţe din partea tuturor. 

                                   Medalii şi cupe obţinute de echipele sportive din Varniţa / FOTO: Report.md

De asemenea, s-a reuşit reanimarea spiritului sportiv din localitate, iar în curând rafturile special amenajate în incinta Primăriei vor deveni neîncăpătoate pentru medaliile şi cupele obţinute de echipele sportive din Varniţa la diferite competiţii locale, naţionale şi internaţionale.

Reabilitarea Taberei regelul suedez Carol al XII-lea

Satul Varniţa este cunoscut şi pentru faptul că regele Suediei Carol al XII-lea s-a refugiat pe aceste meleaguri împreună cu rămăşiţele oastei sale şi hatmanul cazacilor zaporojeni Mazepa, în toamna anului 1709, după înfrângerea suferită în bătălia de la Poltava din 27 iunie a aceluiaşi an împotriva armatei ruse conduse de Petru I. Într-o primă fază (1709-1711), Tabăra lui Carol s-a aflat lângă Cetatea Bender. În vara anului 1711, din cauza revărsării Nistrului, regele suedez a transferat în satul Varnița locul Taberei, care este supranumită în izvoarele de epocă „Noul Stockholm”. Astfel, timp de aproape patru ani Suedia a fost guvernată de regele Carol al XII-lea din Moldova. În urma săpăturilor arheologice efectuate pe teritoriul satului Varniţa s-au descoperit urmele unei construcţii de zid care se presupune a fi fundamentul Cancelariei regelui Carol. Locuinţa Majestăţii Sale era numită „Palatul regal” sau „Casa regelui”.

          Locul unde se presupune că s-a aflat Cancelaria regelui suedez Carol al XII-lea / FOTO: Report.md

Pentru a înveşnici memoria suedezilor, care au locuit la Varniţa acum trei secole, Asociaţia obştească „Femeie. Speranţă. Viitor” din Varniţa, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, realizează proiectul „Situl istoric Tabăra regelui suedez Carol al XII-lea de la Varniţa”, finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului internaţional CHOICE.

Investiţia, estimată la 15 mii euro, este doar începutul reabilitării acestui sit istoric, care se vrea a fi un punct de atracţie turistică în zonă. „Turiştii care vin la Cetatea Bender, ar putea vizita şi Cartierul regelui Carol. Pentru aceasta sunt necesare investiţii considerabile pentru restabilirea Taberei, care ar presupune inclusiv construcţia unui muzeu şi a unui gard care ar împrejmui acest loc, modernizarea drumului de acces, amenajarea unei zone de odihnă etc. Sperăm foarte mult să trezim interesul părţii suedeze pentru realizarea acestui proiect important pentru ambele părţi”, spune Veronica Ştefaniuc.

Probleme şi planuri de viitor

Proiectele realizate până în prezent în satul Varniţa, cu siguranţă, au permis sătenilor trecerea la un alt nivel de viaţă, însă mai sunt încă multe de făcut. O recunoaşte chiar şi primarul localităţii: „Cea mai mare problemă rămâne recondiţionarea sistemului de aprovizionare cu apă şi canalizare, care este unul demult uzat şi nu mai face faţă cerinţelor. Am demarat proiectarea reţelelor de apeduct şi canalizare. Urmează să identificăm resurse pentru lucrările propriu-zise. Abia după asta vom putea soluţiona problema renovării străzilor, dar şi a iluminatului stradal”, ne-a spus primarul de Varniţa.

Mariana Tabuncic