Lideri de opinie și reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova cheamă autoritățile să nu recunoască elementele de statalitate ale regimului separatist de la Tiraspol nici în formatul „5+2”, nici în afara acestuia, indiferent de promisiunile ademenitoare și cancelariile dinspre care vin acestea.

În Declarația societății civile cu privire la „Liniile Roșii” ale reglementării transnistrene, semnată de zeci de lideri de opinie și reprezentanți ai societății civile se arată că „prioritatea politicii de reintegrare în Republica Moldova trebuie să servească protejării drepturilor civile și politice ale cetățenilor săi din stânga Nistrului, dezamorsarea focarelor de conflict și evacuării necondiționate și totale a trupelor militare străine, a munițiilor și tehnicii de luptă, a serviciilor secrete și altor forțe ostile de pe teritoriul său suveran. Orice concesii care ar depăși limitele unei autonomii teritorial-administrative în componența Republicii Moldova trebuie să fie respinse ori suspendate imediat”.

Semnatarii Declarației își exprimă „profunda îngrijorare în legătură cu izolarea Republicii Moldova în formatul 5+2 și multiplicarea presiunilor asupra autorităților constituționale pentru a le determina să facă cedări unilaterale, care pot prejudicia grav negocierea viitorului statut al regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova”. Ei fac apel și către mediatorii și observatorii formatului „5+2” să „țină seama de interesele Republicii Moldova în reglementarea acestui conflict, escaladat de prezența militară străină ilegală pe teritoriul său și să nu susțină nici un fel de proiecte de reglementare care nu consună principiilor de drept internațional și experienței europene de unitate prin diversitate, de respect pentru frontierele recunoscute ale statelor naționale și care doar stimulează separatismul și destrămarea teritorială a țării”. Totodată, semnatarii atrag atenția partenerilor internaționali că „impunerea unor concesii unilaterale din partea Republicii Moldova, reprezentată de autorități legitim recunoscute internațional, nu servește procesului de rezolvare durabilă a conflictului transnistrean, ci doar conservării acestuia”.

În Declarație se mai arată că „demilitarizarea regiunii transnistrene, evacuarea militarilor ruși și a echipamentului de luptă este o condiție primordială pentru soluționarea politică durabilă, comprehensivă și definitivă a conflictului. Negocierea oricărui statut de autonomie teritorială pentru Transnistria nu poate pune la îndoială suveranitatea, independența, unitatea poporului și politica de integrare europeană ale Republicii Moldova”. De asemenea, negocierea viitorului statut trebuie să fie însoțită de consultarea și implicarea largă a societății. Semnatarii Declarației cheamă autoritățile constituționale să poarte negocieri doar cu acei reprezentanți ai regiunii transnistrene care nu au comis crime, care nu au persecutat cetățeni ai Republicii Moldova și care nu promovează scopuri contrare Constituției Republicii Moldova”.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Report.md, expertul în problema transnistreană, Oazu Nantoi,a menționat că fenomenul cunoscut sub denumirea de „conflict transnistrean”, nu este unul intern, nu este unul interetnic, nu este unul interconfesional, ci este un conflict între proiectul de edificare a statalităţii Republicii Moldova, în limitele frontierelor recunoscute de comunitatea internaţională şi ambiţiile neoimperiale ale Federaţiei Ruse. Este un conflict între Republica Moldova şi Federaţia Rusă. 

„Agentura rusească, care se afla la conducerea Republicii Moldova, a acceptat formula impusă de Federaţia Rusă cum că diferendul este unul intern şi, la 8 mai 1997, a fost semnat Memorandumul de normalizare a relaţiilor dintre Republica Moldova și Transnistria (semnat de Petru Lucinschi, Leonid Kucima şi de Boris Elţin). În urma semnării acelui Memorandum, Republica Moldova și Transnistria au devenit părţi egale în conflict, iar Rusia şi Ucraina - ţări mediatoare, împreună cu OSCE, şi încă „garanţi” la ceea ce urmează să se ajungă la masa de negocieri”, a spus Oazu Nantoi.

În privinţa negocierilor, Nantoi a menționat că „din moment ce conflictul este între Republica Moldova şi Federația Rusă, aşa-zisul format al procesului de negocieri, contravine esenţei conflictului. În cadrul lui nu poate fi adoptată nici o decizie pozitivă pentru Republica Moldova şi nici nu a fost adoptată. Formatul pentalateral a fost oficializat în februarie 2002 la Bratislava. De 14 ani nimic nu s-a adoptat pentru Moldova şi numai noi, aşa cum suntem, aşteptăm miracole. Deoarece acesta nu este un format de negocieri, ci o capcană pentru Republica Moldova, în care noi ne bălăcim, bucurându-i pe contrabandiştii de pe ambele maluri ale Nistrului. Şi dacă ne uităm la denumirea oficială a formatului de negocieri, 5+2, el se numeşte „Consfătuirea permanentă pe probleme politice în cadrul procesului de negocieri”. Deci este o bătaie de joc. Numai că noi, fiind moldoveni în sensul civic, acceptăm ca de noi cineva să-și bată joc decenii la rând. Și pentru noi aceasta este element de normalitate”, a mai declarat Oazu Nantoi pentru Report.md.

„Graţie incompetenţei, laşităţii şi coruperii administraţiilor de la Chişinău, s-a ajuns la această degradare, cu formatul 5+2, cu menţinerea ilegală a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, care încalcă toate angajamentele internaţionale şi sfideaza suveranitatea, integritatea teritorială şi statutul de neutralitate permanenta a Republicii Moldova. La Chişinău, noi vedem fenomenul statului captiv, când guvernarea este una coruptă, făţarnică, incapabilă de a rezolva problemele ţării şi, respectiv, incapabilă de a pune pe masă o foaie de parcurs, implementarea căreia, în parteneriat cu susţinătorii noştri din exterior – cu Ucraina, în primul rând, Uniunea Europeană şi Statele Unite, ar fi permis demontarea paşnică a regimului existent în stânga Nistrului şi integrarea populaţiei de acolo în spaţiul juridic, economic, mental, informaţional, educaţional al Republicii Moldova, ceea ce putea fi numit, soluţionarea conflictului”.

Interviul integral cu Oazu Nantoi va apărea pe Report.md luni, 22 august, ora 17.00. 

Natalia Costaș