Fără scrupule

Morții nu pot respinge florile ipocriților

Joi, 2 martie, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a depus flori la monumentul polițiștilor moldoveni uciși de cazacii mercenari. Cu o lună în urmă a depus flori la monumentul cazacilor de la Bender.

Cu o lună în urmă a depus flori, împreună cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol, la monumentul cazacilor de la Bender, care în 1992 au tras în polițiștii moldoveni, iar joi, 2 martie, a depus flori la monumentul polițiștilor moldoveni uciși de cazacii mercenari. Este vorba de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon.

Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la declanșarea sângerosului război de la Nistru din 1992, alături de Dodon, au depus flori la monumentul „Maica Îndurerată” de la Complexul memorial „Eternitate” din Chișinău și președintele Parlamentului, Andrian Candu, și premierul Pavel Filip.

Tiraspolul sărbătorește „victoria”

În partea cealaltă de Nistru, la Tiraspol, în baza unui „decret” al șefului grupării separatiste, Vadim Krasnoselski, este marcată „ziua începutului respingerii agresiunii ample a Republicii Moldova” împotriva autoproclamatei republici moldovenești nistrene. Prin același decret, semnat la sfârșitul lunii februarie 2017, Krasnoselski a instituit „ziua Rusiei” în calendarul sărbătorilor oficiale din Transnistria. Mai mult, miercuri, pretinșii deputați de la Tiraspol au adoptat în prima lectură o inițiativă care stabilește arborarea pe clădirile administrative din regiunea transnistreană a drapelului Federației Ruse alături de „steagul transnistrean”. Autorii inițiativei argumentează că decizia are la bază dorința „poporului” regiunii de a se uni cu Rusia, exprimată la „referendumul” (nerecunoscut de nimeni) din 17 septembrie 2006.

Războiul de la Nistru a izbucnit la 2 martie 1992 după ce un detașament de cazaci, înarmați de fosta Armată a 14-a a Rusiei, au atacat secția de poliție din Dubăsari, luând ostatici 32 de polițiști. Ulterior, în 2003, președintele de atunci al Dumei de Stat a Rusiei, Ghennadi Selezniov, a recunoscut, în cadrul unei conferințe de presă la Chișinău, că „Rusia a fost nevoită să declanșeze războiul de la Nistru, pentru a zădărnici unirea Moldovei cu România”.

În pofida angajamentelor internaționale asumate de a-și retrage militarii și armamentul din regiunea transnistreană, încălcând statutul de neutralitate al Republicii Moldova, Rusia continuă și astăzi să-și mențină armata pe teritoriul Republicii Moldova. Militarii ruși proptesc fiabilitatea autoproclamatei republici şi fac imposibilă reintegrarea Moldovei.

Istoric

Primul „președinte” al autoproclamatei republici transnistrene a fost Igor Smirnov. Acesta a venit în Republica Moldova în 1987, împreună cu un grup de rusofoni, pentru a ocupa funcția de director al uzinei „Elektromaş” din Tiraspol. În 1989, Smirnov a reușit să coaguleze mai multe colective de muncitori, speriind oamenii că proaspăt suverana RSSM va încerca să se reunească cu România şi să atragă Transnistria după sine. La 2 septembrie 1990, Transnistria şi-a declarat separarea de Moldova, iar peste doi ani separatiştii, înarmați de Armata a 14-a a Rusiei, au început să ia cu asalt sectoarele de poliţie şi instituţiile guvernamentale din regiunea transnistreană, fapt ce a condus la izbucnirea războiului.

La 3 decembrie 1991, Armata a 14-a a ocupat oraşele Grigoriopol, Dubăsari, Slobozia, Tiraspol şi Rîbniţa. Astfel, dacă Guvernul Moldovei ar fi dorit să introducă trupe în acele orașe, pentru a preveni separarea, acestea s-ar fi confruntat cu trupe ruseşti. Jurnaliștii de la Chișinău au obținut inclusiv documente din Federația Rusă care confirmă livrarea de armament din depozitele Armatei a 14-a către gardiștii transnistreni și cazacii mercenari. În total, războiul s-a soldat cu cel puțin 1000 de morți.

La 21 iulie 1992 luptele au luat sfârşit şi Moldova a semnat un acord de încetare a focului cu Federația Rusă. Documentul a fost semnat la Moscova de preşedintele Federaţiei Ruse, Boris Elţin, şi cel al Moldovei, Mircea Snegur. Acel acord prevede, între altele, stabilirea unei forţe de pacificare cu includerea forţelor moldoveneşti, ruseşti şi transnistrene, retragerea treptată a Armatei a 14-a şi stabilirea unei zone economice libere la Bender. În anii care au urmat, conflictul armat s-a răcit şi s-a transformat într-un conflict îngheţat, iar armata rusă nu a mai plecat din regiunea transnistreană.

Ipocrizie: Dodon e peste tot unde poate specula electoral

Străin, parcă, de aceste realități, președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că Moldova ar trebui să-și ceară scuze de la Transnistria pentru războiul din 1992, iar cu o lună în urmă s-a întâlnit cu șeful grupării separatiste, Vadim Krasnoselski, a depus flori la monumentul de la Bender al cazacilor mercenari (construit în locul unui fost cimitir românesc) și i-a permis lui Krasnoselski să umilească, prin el, întreaga Moldovă.

În 2010, Parlamentul de la Chișinău a proclamat ziua de 2 martie „Zi a Memoriei”. Și în acest an, mii de oameni s-au adunat joi în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, pentru a comemora eroii căzuți pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova. Oamenii au mers într-un marș până la Complexul memorial „Eternitate”, unde au depus flori la monumentul „Maica Îndurerată”, înălțat în memoria celor căzuți în luptele de la Nistru.

Igor Dodon nu a ratat ocazia să defileze public prin fața mulțimii, lăsându-se fotografiat și filmat cum depune flori la monumentul eroilor, alături de șeful Legislativului și primul ministru.

Rusia a semnat că este stat agresor

Prezent joi la miting, primul președinte al Moldovei independente, Mircea Snegur, a menționat că semnarea de către Rusia a Acordului de încetare a focului în 1992 demonstrează că a fost parte în acel război. Potrivit lui Snegur, ostașii moldoveni au făcut tot ce le-a stat în puteri pentru a opune rezistență agresiunii rusești și a apăra integritatea teritorială și independența Republicii Moldova, dar avantajul militar al Armatei ruse a 14-a față de forțele polițienești din Republica Moldova era evident: „Exact în ziua în care Republica Moldova era admisă în Organizația Națiunilor Unite, separatiștii de la Tiraspol, îndrumați și susținuți de cercuri ostile de la Moscova, au declanșat războiul la Nistru”, a declarat Snegur.

Continuare pe DW

Articolul anterior

Funcţionarii publici vor program de muncă flexibil

Articolul următor

Demnitarii construiesc fortărețe în calea interesului public