Moldovenii din străinătate cer ca justiția să recunoască încălcarea dreptului lor la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale.

MAEIE și CEC nu vor să-și asume vreo responsabilitate în legătură cu epuizarea buletinelor de vot în ziua alegerilor, iar Curtea Constituțională așteaptă verdictul instanțelor de judecată pentru a putea valida sau invalida rezultatele scrutinului.

Diaspora nu cedează

                                                                     FOTO: Report.md 

Zeci de mii de cetățeni ai Republicii Moldova din diaspora au fost lipsiți de dreptul de a vota în turul doi al alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie din cauza numărului insuficient de secții de votare deschise în străinătate și a numărului mic de buletine trimise la cele deschise. În condițiile în care, conform datelor oficiale, aproximativ 800 000 de cetățeni moldoveni se află peste hotare (neoficial - 1 milion), autoritățile au deschis pentru ei doar 100 de secții, ceea ce înseamnă câte cel puțin 8.000 de alegători la o secție. Chișinăul a trimis, însă, cel mult 3000 de buletine de vot la o secție.

Cetățenii din diaspora au depus aproximativ 4.000 de contestații invocând proasta organizare a alegerilor și pe faptul că le-a fost încălcat dreptul constituțional la vot. Autoritățile electorale „au luat act” de nemulțumirea moldovenilor din străinătate și au transmis procesul verbal cu rezultatele alegerilor, pentru validare, Curții Constituționale.

133 de cetățeni din diaspora a contestat ignoranța organelor electorale, alte cereri de chemare în judecată a statului fiind așteptate în zilele următoare. La Judecătoria Centru din Chișinău, au fost depuse două cereri de chemare în judecată privind contestarea hotărârilor organelor electorale și încălcarea dreptului constituțional la vot. Instanța a decis marți comasarea celor două contestații, iar prima ședință, programată pentru marți, 22 noiembrie, a fost amânată pentru vineri, 25 noiembrie.

”Mizăm pe faptul că instanța va constata violarea dreptului la vot. Abuzul este prea evident ca să poată fi ignorat. Autoritatea electorală, probabil, nu  a avut capacitatea să-și recunoască vina. Statul a eșuat în organizarea acestor alegeri”, a menționat unul dintre avocații diasporei, Eduard Digore.

La mâna Curții Constituționale

Hotărârea definitivă a instanței va fi transmisă Curții Constituționale. Potrivit articolului 135 (e) din Legea Supremă, Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerilor pentru funcţia de preşedinte. În acest sens, în conformitate cu prevederile articolului 110 din Codul electoral, rezultatele alegerilor sunt totalizate de către Comisia Electorală Centrală într-un proces-verbal. CEC a transmis luni procesul verbal.

Potrivit articolului 111 din Codul electoral, în termen de zece zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a tuturor contestaţiilor depuse, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor.

Într-un comunicat difuzat imediat după turul doi de scrutin, Curtea Constituțională menționa că ”toate contestaţiile privind încălcările electorale urmează a fi soluţionate exclusiv de către instanţele de judecată, acestea nefiind de competenţa Curţii. CC va putea să se pronunţe asupra confirmării rezultatelor alegerilor doar după epuizarea tuturor litigiilor în instanţele de drept comun”.

Consiliul electoral de circumscripție Chișinău doar a luat act de sesizările cetățenilor din diaspora și le-a transmis Curții Constituționale – deși Curtea a indicat clar că acestea urmau a fi soluționate în judecată: ”Este o abatere. Autoritățile urmau să admită sau să respingă contestațiile cu privire la încălcarea dreptului la vot. Noi nu avem nici una, nici alta… Prin urmare, aceasta este un obiect al contestației noastre”, a spus avocatul Eduard Digore.

Alegeri cu scandal

Cozile mari de la secțiile de votare din străinătate, miile de cetățeni care nu au putut vota, precum și numeroase încălcări admise pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv aducerea organizată la vot, presupus contra cost, a cetățenilor domiciliați în regiunea transnistreană au generat un val de proteste chiar a doua zi după scrutin. Mii de tineri au ieșit în stradă în Chișinău și au cerut demisia membrilor CEC. Proteste au avut loc și duminică, la o săptămână după alegeri, iar manifestanții au fost organizate și în 27 de orașe europene.

CEC și MAEIE se spală pe mâini

Imediat după închiderea urnelor de vot, președinta CEC, Alina Russu, declara că nu este vina CEC de ceea ce s-a întâmplat peste hotare. O atitudine similară a manifestat și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene: ”MAEIE regretă profund această situație, dar a făcut tot ce putea să facă în cadrul legislativ existent”, a menționat ministrul Andrei Galbur.

Acum doi ani, ministrul Afacerilor de Externe al României, Titus Corlățean, a demisionat în urma unui scandal similar – ca urmare a proastei organizări a lucrului secțiilor de votare în diasporă la alegerile prezidențiale din acel an. Corlățean a demisionat deoarece mii de cetățeni din afara României nu și-au putut exercita dreptul la vot. În legătură cu acest caz, în România se află pe rol un proces penal.

Dragoș Drăgan