Opinie

Moldova, statul în care președintele incită la război și își numește cetățenii „lepădături” și „paraziți”

O situație ciudată se atestă în Moldova. De când funcția de șef al statului a fost preluată de un președinte pro-rus (Igor Dodon), relațiile moldo-ruse s-au înrăutățit. Logic, ar fi trebuit să se întâmple invers.

Igor Dodon și unii oficiali ruși și transnistreni vorbesc tot mai des despre riscul reizbucnirii războiului la Nistru, deși nimeni, în afară de ei, nu văd premise pentru aceasta. Comportamentul președintelui Igor Dodon seamănă cu cel al unui provocator pus să genereze cu orice preț un război. Acesta inventează amenințări virtuale, acuză pe alții că ar urmări dezghețarea conflictului, după care pozează în demnitarul salvator care vrea „pace pe meleagul moldav” și nu va „permite jocuri tăinuite și periculoase în detrimentul securității cetățenilor”.

Războiul, calul electoral încălecat de Igor Dodon

La 21 iulie 2017, Parlamentul de la Chișinău a votat o declarație prin care a cerut Rusiei să-și evacueze trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Reacția președintelui Dodon: „E o provocare, care are ca scop înrăutăţirea relaţiilor cu Federaţia Rusă”. Reacția vicepremierului rus, Dmitri Rogozin: „Ați uitat ce a pățit Georgia în 2008?”.

La 28 iulie 2017, aeronava care îl aducea pe Dmitri Rogozin în Republica Moldova, unde urma să participe la o aniversare a misiunii rusești de pacificare de la Nistru, a fost nevoită să se întoarcă la Moscova, după ce autoritățile române i-au interzis survolarea spațiului său aerian. Rogozin este printre primii în lista oficialilor ruși în privința cărora UE a impus sancțiuni. Reacția lui Igor Dodon: „O să le iasă pe ochi! Avem de-a face cu o conjurație NATO, care se răfuiește cu Rusia utilizând instrumentele politice docile din Moldova și România”. Reacția lui Dmitri Rogozin: „Aşteptaţi răspuns, nemernicilor!”.

La 23 august 2017, Republica Moldova s-a adresat oficial ONU cu cererea de a include retragerea trupelor ruse (GOTR, nu și pacificatorii) din regiunea transnistreană pe ordinea de zi a celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale (programată pentru 12 septembrie). Reacția șefului grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski: „Evacuarea trupelor rusești de pacificare e o cale sigură spre război. (…) Noi suntem gata, avem forțe armate, structuri de forță și zeci de mii de rezerviști”. Reacția lui Igor Dodon: „Praf în ochi curatorilor și păpușarilor occidentali”. Reacția reprezentantului Moscovei la ONU, Vasili Nebeznea: „Un gest neprietenesc care nu va contribui la soluționarea pașnică a conflictului transnistrean”. Reacția ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov: „Cei care au influențat Moldova să ceară retragerea trupelor ruse, vor război în regiune”.

Diplomația moldoveană a difuzat o notă oficială în care a precizat foarte clar că cererea adresată ONU de a examina retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova se referă la militarii Grupului Operativ de Trupe Ruse, nu și la pacificatorii ruși dislocați în autoproclamata republică separatistă.

Dodon și Krasnoselski s-au făcut că nu au văzut această precizare a MAEIE și au continuat retorica despre pericolul inventat de ei vizând retragerea pacificatorilor ruși. Inclusiv la 28 august, la o emisiune difuzată de un post de televiziune pe care îl controlează, Igor Dodon a continuat să ațâțe spiritele recurgând la minciună: „Misiunea de pacificare pe Nistru a apărut după ce a fost semnat acel Acord între Snegur (Mircea Snegur, primul președinte al  Moldovei independente) și Elțîn (primul președinte al Federației Ruse) în 1992. Acel acord a fost principalul element care a stopat vărsările de sânge. Să spui acum că această misiune trebuie anulată, înseamnă că nu înțelegi nimic sau că special vrei să provoci Federația Rusă”, a spus Dodon, insinuând că Chișinăul ar fi cerut implicarea ONU în retragerea pacificatorilor de la Nistru, nu a militarilor ruși din Transnistria.

E puțin probabil ca președintele Dodon să nu fi văzut până pe 28 august precizarea Ministerului de Externe din 24 august în care se spune clar că solicitarea Chișinăului adresată ONU se referă la trupele GOTR, nu la pacificatorii ruși. La fel de neverosimilă e și ipoteza că Dodon nu face diferență între pacificatori și GOTR.

De ce antagonizează Igor Dodon societatea?

Societatea moldovenească este divizată pe toate criteriile posibile și nu există o idee națională care să o unească. Au fost create absolut toate condițiile premergătoare unui război civil, inclusiv prin instrumentele propagandistice rusești. Igor Dodon, care imediat după victoria în alegeri declara că va fi „președintele tuturor”, s-a dezis de această promisiune. Săptămâna aceasta el i-a numit „paraziți” și „lepădături” pe cei care optează pentru unirea cu România, iar pe de altă parte, atunci când Rogozin a fost declarat persona non-grata, și-a îndemnat susținătorii: „(…) fiţi de-a gata - fiţi de-a gata când o să vă spun, să fiți la Chișinău toți. Se apropie momentul când noi îi vom pune la punct”.

Pe 1 septembrie 2017, Igor Dodon a anunțat, într-un mesaj scris în limba rusă pe Facebook, că, până la finele anului curent, va convoca o „mare adunare națională” (denumire preluata din perioada renașterii naționale din 1989-90, care a marcat desprinderea de URSS), la care oamenii prezenți îi vor obliga pe actualii guvernanți să plece: „Eu dacă voi scoate oamenii la Chișinău, atunci doar pentru a pune punct pe tot”. El a avertizat guvernarea că o va termina prost: „Au venit la guvernare după o lovitură de stat și pot pleca tot așa, în urma unei revoluții”, a menționat președintele pro-rus.

„Dodon se comportă ca un guvernator al Federației Ruse care a fost numit pentru acest teritoriu și tot ceea ce face el este pentru a distruge independența acestui stat și a-l readuce în fostul imperiu sovietic. Unicul impediment major pe care îl au ei este deocamdată Ucraina. Dacă 'dodonizarea' s-ar produce și în Ucraina, lucrurile ar arăta destul de trist și la noi”, susține fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, cel care a pronunțat hotărârea de validare a mandatului de șef al statului pentru Igor Dodon. Potrivit lui Tănase, „lepădătură” e „cel care se leapădă de neamul său, de cultura sa și care se gudură slugarnic la picioarele dușmanilor”.

NATO, „dușmanul” virtual din capul președintelui

Igor Dodon are nevoie de un „dușman”, care nu poate fi decât imaginar, cu care să sperie electoratul în perspectiva alegerilor parlamentare, extrem de importante, din 2018. O eventuală victorie a socialiștilor, pe care el îi controlează, în acele alegeri, ar însemna întoarcerea cursului politicii externe, denunțarea Acordului de Asociere cu UE și pierderea pieței UE. Având în vedere declarațiile pe care le face și falsurile răspândite concertat de presa care îl deservește, dar și de propaganda rusească, Igor Dodon și socialiștii își vor construi viitoarea campanie electorală pe vectorul anti-NATO, anti-UE și anti-România. La 11 iulie 2017, într-un interviu acordat jurnaliștilor din Belarus, Dodon și-a concentrat întreaga strategie electorală pe care o va aplica în 2018 într-o singură propoziție: „Aderarea la NATO înseamnă război pentru Republica Moldova, iar integrarea europeană va duce la anexarea teritoriilor de către România”. Dodon invocă exemplul Ucrainei și spune că Occidentul și-ar dori ca NATO să ajungă la Nistru urmare a unui conflict ca în Ucraina, iar el (președintele Moldovei) se crede unicul „obstacol” în realizarea unui asemenea scenariu: „Occidentul vrea NATO în Republica Moldova, vrea NATO pe Nistru, iar aici obstacolul numărul unu este preşedintele Dodon şi ei ştiu lucrul acesta. Fiindcă eu nu voi admite niciodată ca Republica Moldova să devină membru NATO, dar lor le trebuie conflict ca în Ucraina”, menționa Dodon la 30 mai 2017.

Și-a accentuat mesajul în iulie, după ce Dmitrii Rogozin a fost împiedicat să ajungă în Moldova: „Ei vor conflict. Vor război aici!”. Potrivit lui, „cineva va încerca să folosească Moldova drept 'carne de tun' în lupta împotriva Rusiei. Este vorba de țările NATO”. (…) „Moldova este stat neutru și nici într-un caz nu trebuie să se implice în geopolitică”, menționa Dodon la 21 iulie 2017.

Dodon, întruchiparea păcii sau un ieftin speculant politic?

La 6 august 2017, într-o postare pe Twitter, vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, atenționa că „americanii au început pregătirea sabotorilor și forțelor speciale ale Republicii Moldova de un nou conflict armat”. De fapt, este vorba de modernizarea, cu sprijin american, a unei baze militare la Bulboaca.

La 8 zile de la postarea lui Rogozin, la 14 august, Igor Dodon a mers să inspecteze ce fac americanii la Bulboaca și s-a convins că Rogozin a mințit: „Am constatat că activitățile de pe poligon se desfășoară conform planului obișnuit. Sunt reparate și renovate unele imobile pentru întreținere și cazare, se îmbunătățește infrastructura drumurilor. Nu am depistat lucrări de ordin militar dubioase, care să sprijine zvonurile cu privire la o eventuală destabilizare a situației”, a spus Dodon care imediat și-a atras „laurii păcii”: „Iar în caz că Guvernul împreună cu majoritatea parlamentară, motivați din exterior, vor încerca să implice Moldova într-un conflict militar regional, ca parte a luptei geopolitice din regiune, atunci eu voi fi nevoit să acționez ferm în apărarea păcii și securității naționale”, a spus Dodon.

Provocările la Nistru, parte a schemei

Cu „sperietoarea NATO” socialiștii, sprijiniți de la Președinție de către Igor Dodon, vor încerca să câștige alegerile în 2018. Și au șanse, mai ales pe fondul unor incidente răzlețe la Nistru, alimentate de un lider separatist transnistrean, care declară că e „gata de război” și de unii oficiali ruși, prieteni cu Krasnoselski și Dodon. Despre această posibilă „escaladare a situației” la Nistru a vorbit însuși Igor Dodon, într-un interviu pentru TASS, la 21 iulie 2017. Fiind întrebat despre o eventuală reizbucnire a conflictului la Nistru, Dodon a răspuns: „Nu există premise reale pentru război, dar de escaladarea situaţiei sunt interesaţi politicieni cu influenţă, atât din străinătate, cât şi din Moldova”.

A slăbit armata!

Între timp, se lucrează din greu la slăbirea Armatei Naționale a Moldovei. Președintele Dodon, care este și comandantul suprem al forțelor armate, blochează participarea militarilor moldoveni la orice exercițiu militar al NATO, programele vizând interoperabilitatea au fost blocate, iar Moldova nu are ministru al Apărării din decembrie 2016. Atunci, Igor Dodon l-a demis prin decret pe Anatol Șalaru din funcția de ministru, iar o altă persoană nu poate fi numită în această funcție, deoarece depinde tot de semnătura lui Igor Dodon.

Textul integral, pe DW.

Articolul anterior

Dodon slăbește Armata

Articolul următor

Moldova, între independență controlată și captivitate