În contextul alegerilor prezidenţiale, Report.md a analizat programele electorale ale celor doi candidaţi, încercând să identifice care vor fi priorităţile şi acţiunile lor în vederea creşterii nivelului de trai al cetăţenilor.

În turul II al alegerilor de duminică se vor confrunta candidatul comun al formaţiunilor politice pro-europene, liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, şireprezentantul forţelor de stânga, preşedintele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Igor Dodon. Ambii candidaţiau studii economice, absolvind Academia de Studii Economice din Moldova în perioade diferite, iar activitatea lor profesională a vizat în mare parte domeniul economic. Igor Dodon a fost prim-vicepremier şi ministru al Economiei în perioada guvernării comuniste, iar Maia Sandu a activat în cadrul aceluiaşi minister şi a fost consilier la Banca Mondială de la Washington, după care a acceptat funcţia de ministru al Educaţiei în guvernele conduse de Vlad Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici.

Competenţele economice ale preşedintelui

Principalele atribuţii ale şefului statului rămân a fi în domeniul politicii externe şi cel al apărării. Domeniul economic face parte din ”Alte atribuţii” ale preşedintelui stipulate în Constituţie. „Competenţele acestuia în raport cu sistemul economic vizează probleme generale. Astfel, preşedintele are dreptul şi obligaţia de a promulga toate legile cu caracter economic, inclusiv legea bugetului de stat. În ceea ce priveşte alte probleme care ţin de domeniul economic, Legea Supremă stipulează clar că preşedintele poate suspenda actele Guvernului pe care le consideră contrare legislaţiei. Acestea sunt amânate până la adoptarea unei hotărâri definitive a Curţii Constituţionale”, susţine expertul în drept constituţional, Nicolae Osmochescu.

Posibilităţi de a influenţa – da, de a soluţiona nemijlocit – nu 

În opinia expertului, este dificil de a estima dacă mesajele economice ale celor doi candidaţi sunt reale sau ireale în actualele condiţii din Republicii Moldova: „Toate iniţiativele economice ale preşedintelui pot fi realizate doar printr-un singur mecanism – iniţiativa legislativă. Totuşi, preşedintele îşi poate impune punctul de vedere pe anumite chestiuni economice în calitatea sa de şef al statului, având în vedere că se poate adresa electoratului, poate face declaraţii şi demersuri către Legislativ cu privire la principalele probleme considerate importante pentru naţiune şi solicitând soluţionarea lor urgentă. De asemenea, poate face propuneri privind organizarea referendumurilor etc. Cu alte cuvinte, preşedintele dispune de anumite competenţe în a influenta direct anumite chestiuni, însă de a soluţiona nemijlocit - nu”, afirmă expertul.

Deşi preşedintele nu are atât de multe atribuţii, totuşi acest lucru nu înseamnă că el nu este responsabil de bunăstarea economică a ţării. Însăşi faptul că acesta conduce Consiliul de Securitate, iar securitatea economică a unui stat este pusă pe acelaşi cântar cu securitatea militară, vorbeşte despre faptul că şeful statului are numeroase pârghii de influenţă. Important este să ştie să le utilizeze la timp şi în interesul ţării.

Programe electorale pline de promisiuni 

Programele electorale ale celor doi candidaţi la preşedinţie abundă în promisiuni cu caracter economic, social sau care vizează ordinea de drept. Ambii pretendenţi la funcţia supremă în stat îşi propun să contribuie la reducerea birocraţiei, la dezvoltarea economică, modernizarea infrastructurii, să stabilească reguli clare pentru antreprenori, chiar şi să majoreze pensiile şi salariile.

De exemplu, în ”Programul de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova pe termen mediu (anii 2017-2020)”, Igor Dodon îşi propune ca numărul persoanelor angajate în economie să sporească de la 1,204 mii în 2015 la 1,350 mii în 2020, salariul mediu în economie să crească de la 5 mii lei la 9100 lei, mărimea pensiei medii de la 1260 lei la 2650 lei. Potrivit estimărilor candidatului socialist, către anul 2020 PIB-ul pe cap de locuitor ar trebui să crească de la 1900 dolari la 3500 dolari, iar inflaţia anuală să se reducă de la 9,7% la 5% +/-1,5%.

În programul electoral al Maiei Sandu nu găsim astfel de cifre, iar printre priorităţile sale se numără „impunerea regulilor economice stricte şi corecte, în folosul cetăţenilor”. „Vom lichida poliţia economică şi alte instituţii cu funcţii de control inutile. Vom reduce numărul controalelor prin introducerea unui sistem transparent şi previzibil”, se arată în programul Maiei Sandu.

Priorităţi comune 

Dacă în alte privinţe, cei doi candidaţi au viziuni diametral opuse, atunci cel puţin într-o chestiune viziunile lor coincid. Ambii candidaţi declară că prioritatea lor este găsirea şi întoarcerea banilor furaţi din sistemul bancar: „Unul din obiectivele majore în momentul în care voi deveni preşedinte va fi anularea legislaţiei care pune pe spatele cetăţenilor miliardul furat”, se laudă Igor Dodon.

La rândul său, Maia Sandu a declarat că în calitate de preşedinte al ţării va transforma în prioritate recuperarea miliardul de dolari furat, de aceasta urmând să se ocupe inclusiv Consiliul Suprem de Securitate: „Mă voi adresa guvernelor SUA şi UE, organizaţiilor internaţionale care ne pot ajuta să găsim şi să recuperăm aceşti bani. Totodată, voi opta pentru scoaterea Procuraturii de sub influenţa politicienilor şi a oamenilor corupţi, astfel încât şi organele noastre de drept să aibă pârghii pentru a investiga acest furt”, a declarat Maia Sandu.

Lupta contra corupţiei, cheia unei economii puternice 

Lupta împotriva corupţiei şi depolitizarea instituţiilor statului vor fi alte priorităţi din programul candidatului comun al forţelor pro-europene, Maia Sandu, care promite să facă ordine în instituţiile de drept. „Ca să luptăm cu sărăcia şi să construim o economie puternică, trebuie mai întâi să luptăm cu corupţia, care este o mare problemă a societăţii noastre”, recunoaşte liderul PAS, precizând că „în Moldova există corupţie pentru că instituţiile nu sunt independente şi puternice”.

Ambii candidaţi promit să contribuie la modificarea legislaţiei astfel încât preşedintele să aibă  atribuţii la numirea procurorului general, care trebuie să fie o persoană onestă, imparţială şi un model în respectarea legislaţiei. „Problema numirii procurorului general este prioritară pentru mine. Atunci când va fi numită o persoană independentă, voi depune toate eforturile pentru consolidarea Procuraturii şi transformarea ei într-o instituţie funcţională”, a spus Maia Sandu.

Soluţii pentru deschiderea noilor locuri de muncă

În opinia liderului socialiştilor, deschiderea noilor locuri de muncă este legată de câteva acţiuni importante, prima fiind diversificarea pieţelor de desfacere. „De aceea, prima mea vizită în calitate de preşedinte al Republicii Moldova va fi în Federaţia Rusă, pentru a discuta deschiderea pieţei de desfacere a Rusiei pentru produsele moldoveneşti. Acolo este destinaţia exporturilor noastre. În al doilea rând trebuie să susţinem producătorul autohton, în condiţiile în care suntem invadaţi de importuri. Promit că voi face tot posibilul pentru ca piaţa internă să fie protejată. Şi în al treilea rând, deschiderea noilor locuri de muncă este legată de atragerea investiţiilor. Viitorul preşedinte poate să influenţeze toate aceste lucruri”, spune Igor Dodon.

La rândul său, Maia Sandu este de părere că „o economie poate oferi locuri de muncă bine plătite numai dacă iniţiativa privată sănătoasă este susţinută, nu obstrucţionată, de instituţiile statului: „Un antreprenor care îşi lansează o afacere întâlneşte, în prezent, la fiecare pas bariere, nu sprijin şi oportunităţi. Vom reforma aceste instituţii astfel, încât să fie capabile să impună respectarea echitabilă a legislaţiei comerciale şi fiscale, iar antreprenorii să înceteze să vadă statul ca pe un răpitor pe care trebuie să-l evite cu orice preţ”, afirmă Maia Sandu.

Şi cu Estul şi cu Vestul 

Dacă anterior, Igor Dodon avea o atitudine reticentă faţă de Acordul de Asociere UE-RM şi ameninţa chiar cu denunţarea acestuia, după turul întâi, retorica lui s-a schimbat. Atât în cadrul dezbaterilor electorale, cât şi în timpul apariţiilor publice candidatul pro-rus susţine că „preşedintele nu are atribuţii pentru a denunţa acorduri”, această prerogativă revenindu-i Parlamentului. Mai mult, Igor Dodon pledează pentru bune relaţii comerciale şi economice atât cu Estul, cât şi cu Vestul.

„Relaţiile economice ale Republicii Moldova cu ţările Uniunii Europene ar trebui să-şi menţină natura sa strategică în viitor. Strategia dezvoltării relaţiilor economice externe şi a integrării economice internaţionale a Moldovei presupune asigurarea accesului facil al mărfurilor moldoveneşti pe pieţele ţărilor CSI şi Uniunea Economică Eurasiatică, promovarea exporturilor pe pieţele ţărilor Uniunii Europene şi al altor ţări, dezvoltarea unui parteneriat extins de cooperare cu statele UE şi interacţiunea reciproc avantajoasă cu alţi parteneri externi”, se menţionează în programul electoral al lui Igor Dodon.

Maia Sandu afirmă că o prioritate din programul pe care îl va implementa este Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană: „Acordul de Asociere este un program de dezvoltare pentru mai mulţi ani înainte. Spre deosebire de guvernarea actuală, eu voi promova reforme autentice. Aşa cum am făcut în educaţie, o să promovez schimbări reale şi noi vom simţi rezultatele. Preşedintele poate să contribuie la îmbunătăţirea mediului economic, iar lupta împotriva corupţiei este cheia pentru o economie mai bună”, a adăugat Maia Sandu

Tentaţii geopolitice 

Fostul ambasador al Republicii Moldova la ONU, Alexei Tulbure, este de părere că o mare problemă a celor doi candidaţi ţine de alunecarea retoricii şi confruntării electorale în turul II spre aspecte geopolitice şi învinuirea reciprocă a candidaţilor de toate păcatele.

„Mi se crează impresia că cei doi candidaţi au uitat care este problema principală a ţării – capturarea statului şi existenţa unui clan mafiot care controlează nu doar instituţiile publice, ci şi întreaga economie. În acest context, noi am fi dorit să vedem atât în programele electorale, cât şi în cadrul dezbaterilor, ce au de gând să facă imediat după alegeri cei doi candidaţi, inclusiv în domeniul economic, reducerii şomajului, ameliorării situaţiei sociale a diferitor categorii de cetăţeni – tineri, pensionari, persoane cu nevoi speciale. Din păcate, nu sesizăm poziţii clare şi coerente în acest sens din partea candidaţilor”, a explicat Tulbure. 

Cetăţenii nu trebuie să-şi facă iluzii 

Experţii sunt de părere că cetăţeanul simplu nu ar trebui să aştepte prea multe schimbări de la aceste alegeri şi, cel mai important, să nu-şi creeze iluzii că în rezultatul lor se vor produce miracole: „În cazul în care viitorul preşedinte, Igor Dodon sau Maia Sandu, îşi păstrează calitatea de opozant, vom avea un fel de coabitare politico-ideologică a unui preşedinte de opoziţie, pe de o parte, şi a Guvernului şi Parlamentului, controlat de un clan mafiot, pe de altă parte. Cum se vor produce în această conjunctură anumite evoluţii şi dacă ele se vor produce în general, este greu de estimat în acest moment. Presupunem că unele situaţii conflictuale nu vor putea fi evitate”, mai crede Alexei Tulbure. 

Mariana Tabuncic