Reacții

Dodon se ceartă cu România și NATO ca să placă Rusiei

Decizia preşedintelui Igor Dodon de a bloca participarea militarilor moldoveni la o misiune comună a NATO, în România, este apreciată de experţi drept „o încercare de politizare excesivă a unei probleme ce vizează apărarea şi securitatea ţării”.

Este vorba de un exercițiu militar, care se desfășoară în perioada 20 februarie - 1 martie la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă „Smârdan”, din judeţul Galaţi, România, la care participă contingente din SUA, Macedonia, Bulgaria, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia şi Ucraina.

În spațiul public au ajuns două scrisori – una a ambasadorilor SUA şi României în Republica Moldova, James D. Pettit şi, respectiv, Daniel Ioniţă, prin care preşedintelui i se reproșează blocarea participării militarilor moldoveni la acest exercițiu, şi alta, plină de greșeli gramaticale, semnată de Igor Dodon, ca răspuns la scrisoarea celor doi diplomaţi. Dodon solicită ca pe viitor, misiunile diplomatice străine „să nu ofere lecţii preşedintelui Republicii Moldova, în special în ceea ce ţine de atribuţiile sale constituţionale, dar şi în alte domenii”.

În sesizarea lor, ambasadorii SUA şi României, notează că „această atitudine neprietenoasă la adresa ţărilor noastre nu reflectă nicidecum substanţa, angajamentul şi contribuţiile susţinute ale SUA şi ale României la consolidarea capacităţilor instituţionale ale Republicii Moldova. Mai mult, prin interzicerea participării la exerciţiile militare internaţionale, armata Republicii Moldova va fi pusă în imposibilitatea asigurării unui grad corespunzător de instruire, în condiţiile în care, după cum se cunoaşte, aproximativ 80% din acest proces se asigură prin participarea la activităţi externe”.

De cealaltă parte, Igor Dodon a scris că „Preşedinţia Republicii Moldova nu acceptă comentarii din exterior şi orice ingerinţă în activitatea sa”, precizând că „deciziile şi, respectiv, competenţele în acest sens sunt clar stabilite în Constituţia Republicii Moldova - stat suveran şi independent”.

Subiectul a fost făcut public intenţionat

Chiar dacă în ambele scrisori este indicat expres faptul că niciuna dintre părţi nu va face public „demersul” şi, respectiv, ”răspunsul”, acestea au apărut în spaţiul public, ceea ce, în opinia experţilor, denotă că „cineva a fost interesat în escaladarea conflictului”.

Fostul ambasador al Republicii Moldova la ONU, Alexei Tulbure, susține că „în domeniul diplomatic există situaţii când temperatura discuţiilor se ridică”: „Problema fundamentală pe care o sesizez ţine de faptul că această corespondenţă niciodată nu ar fi trebuit să devină una publică. Orice subiect poate fi discutat între politicieni şi diplomaţi, ceea ce nu înseamnă că schimbul de opinii trebuie făcut public, pentru că astfel scandalul escaladează şi intră într-o nouă fază. Asta denotă dorinţa uneia dintre părţi, care a admis publicarea acestei corespondenţe, de a continua confruntarea şi a aprofunda conflictul, pentru a împinge situaţia la un anumit deznodământ. Pentru mine, deranjează nu tonalitatea mesajelor, ci faptul că această corespondenţă a ajuns în presă”, a menţionat Tulbure, pentru Report.md.

În opinia fostului ambasador, următorul pas trebuie să vină din ambele părţi pentru a aplana conflictul: „Consider că ar fi bine să ne oprim la această fază, pentru că nici corpul diplomatic nu poate intra într-un conflict deschis cu o instituţie a statului, nici preşedintele nu poate să se certe în așa hal cu diplomaţii acreditaţi la Chişinău. Diplomaţia există anume pentru a aplana conflictele”, susține Alexei Tulbure.

Poziţia preşedintelui – unilaterală şi preconcepută

Fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Nicolae Chirtoacă, consideră justificată reacţia celor doi ambasadori care i-au solicitat explicaţii preşedintelui în legătură cu interdicţia impusă de acesta militarilor moldoveni: „Tonalitatea acestui mesaj a fost corectă din punct de vedere politic şi diplomatic. Pe de altă parte, tonalitatea scrisorii preşedintelui Dodon este mai curând un manifest politic şi o luare de atitudine care nu ţine cont de specificul relaţiilor pe care le avem cu SUA și cu România, dar nici din punct de vedere economic, politic sau din pespectiva asigurării securităţii militare a statului. Răspunsul preşedintelui a fost mai curând al unui lider de partid politic, care a redus toată cooperarea noastră în plan militar cu NATO, dar şi relaţiile bilaterale cu SUA şi România, la amestecul în treburile interne ale Republicii Moldova. Acest fapt denotă o poziţie unilaterală şi preconcepută a actualului şef de stat, care pleacă de la angajamentele sale politice formulate în campania electorală, pe care acum le promovează cu insistenţa unui politician, nu a unui şef de stat”, a comentat Nicolae Chirtoacă.

Moldova nu trebuie să fie doar consumator de securitate

Diplomatul consideră că la nivelul actualei majorităţi parlamentare deja s-a înrădăcinat ideea că Moldova nu poate fi doar consumator de securitate la nivel local şi regional. Respectiv, aceasta trebuie să producă securitate, să se implice şi să participe la procesul de asigurare a securităţii: „Ministerul Apărării este conştient de asta şi anume din această perspectivă percepe participarea militarilor moldoveni la aplicaţiile militare multilaterale. În decizia sa, preşedintele pleacă de la ideea recunoaşterii neutralităţii Republicii Moldova în plan internaţional, fără a-şi da seama că neutralitatea nu înseamnă dezarmarea sau demilitarizarea ţării. Exemplul câtorva state europene, în special a Elveţiei, este elocvent din acest punct de vedere. Este o confuzie şi o politizare excesivă a unei probleme, numită apărarea ţării, prin reducerea ei la aspecte strict politice”, consideră fostul ambasador în SUA.

Dodon vrea să îmbuneze Rusia

Directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă, ADEPT, Igor Boţan, crede că polemica dintre cei doi diplomaţi acreditaţi la Chişinău şi preşedintele Republicii Moldova e interesantă: „Domnul Dodon se simte suveran şi le arată locul ambasadorilor, ceea ce poate însemna că renunţă la promisiunea sa electorală de a constitui o trilaterală împreună cu SUA şi UE, care ar garanta neutralitatea Republicii Moldova. Nu poţi să-i ai în calitate de parteneri pe cei care doreşti să-ţi ofere astfel de garanţii, tratându-i într-o asemenea manieră. Preşedintele consideră că odată stipulat în Constituţie statutul de neutralitate al ţării, soldaţii moldoveni nu trebuie să participe la aplicaţiile militare internaţionale, ceea ce este o interpretare strict personală. Chiar şi fostul preşedinte, Vladimir Voronin, a dispus trimiterea unui contingent de militari în Irak, iar ulterior militarii noştri s-au aflat şi în Kosovo. Prin această decizie, noul preşedintele încearcă să-şi câştige bunăvoinţa partenerului său strategic – Rusa. După o astfel de reacţie, ne putem aştepta de acum încolo la diverse blocaje. Igor Dodon nu are împuterniciri pentru a face ceva, dar are dreptul de semnătură pentru a bloca ceva”, a atenționat Report.md Igor Boţan.

Cineva l-a vrut pe Dodon 

„Exercițiile de la Smârdan l-au enervat pe Dodon. Se simte mai bine închinând pahare de șampanie pe 23 februarie cu militarii separatiști într-o ambasada care-i scrie cuvântările. De fapt, acest fenomen, Dodon, ar fi putut și să nu fie. Dar cineva s-a lăcomit. Acum gogoașa capturată are ambiții de jucător autonom. Într-un stat capturat”, a reacționat și directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu.

„Corespondența lui Dodon cu ambasadorii SUA și României demonstrează cât de dăunătoare pot fi ignoranța și aroganța acestuia pentru interesele naționale ale Republicii Moldova. O țară mică precum a noastră poate să-și promoveze interesele la nivel regional și internațional printr-o politică externă înțeleaptă, nu prin afișarea frustrărilor personale și a lipsei de respect în raport cu partenerii țării. Regimul Plahotniuc-Dodon continuă să submineze instituțiile statului și să ne discrediteze pe plan extern”, a menționat președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu.

Mariana Tabuncic

Articolul anterior

Moratoriul Guvernului Filip a trimis miliarde de lei în economia subterană

Articolul următor

Moldovenii au depus 12 000 de sesizări la CEDO