Semnal de alarmă

Demnitarii construiesc fortărețe în calea interesului public

În acest an, Autoritatea Națională de Integritate (ANI), instituție care ar trebui să verifice averile funcționarilor și demnitarilor, are un buget auster, mai mic decât cel al CNI anul trecut. În schimb, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) aproape că i s-a dublat bugetul. Experții spun că demnitarii își construiesc astfel fortărețe care să le apere interesele ascunse.

Ambele instituții sunt în proces de reformare.

CNPDCP s-a aflat în ultimul timp în vizorul jurnaliștilor după ce de pe portalurile instanțelor de judecată a dispărut motorul de căutare a deciziilor emise de judecători și agenda ședințelor planificate. În plus, jurnaliștii au semnalat mai multe probleme atunci când solicitau informații de interes public de la instituții și erau refuzați pe motiv că informațiile solicitate reprezintă „date cu caracter personal”.

Conform Legii bugetului de stat pentru 2016, CNPDCP a avut anul trecut un buget de peste 3,8 milioane de lei. Șefii instituției se plângeau în 2015 că numărul angajaților este insuficient, iar remunerarea prea mică.

Vocea lor a fost auzită, așa că democrații au înregistrat în Legislativ un proiect de lege, care presupune suplinirea numărului de angajați ai CNPDCP și majorarea salariilor acestora. Bunăoară, pentru acest an bugetului instituției aproape că s-a dublat - 7,3 milioane de lei. Deputatul democrat Sergiu Sîrbu, care a înregistrat în Parlament inițiativa privind reformarea Centrului, declara anterior că la CNPDCP ar urma să lucreze 45 de angajați, față de 21 câți sunt în prezent. Salariile pe care le vor ridica angajații acestei instituții se vor majora până la 10 125 și 11 200 lei față de  7 000 de lei cât primesc în prezent.

ANI era moartă din ”fașă” dacă trecea „amnistia fiscală”

Dacă pentru Centru, care va proteja datele cu caracter personal ale demnitarilor, bugetul a fost generos, prin contrast, bugetul ANI va fi anul acesta unul auster - peste 5,8 milioane de lei, față de 6,2 cât a avut CNI în 2016, chiar dacă și această instituție este în proces de reformare și urmează să-și suplimenteze numărul de angajați.

Experții spun că, în asemenea condiții, instituția în care s-au investit multe speranțe, va fi anihilată. Expertul financiar Veaceslav Negruța a comunicat pentru Report.md că tendința generală care se întrevede în bugetele diferite ale celor două instituții este că autoritățile și guvernarea își fortifică instituții și pârghii de protecție personală: ”Acum sunt în construcții fortărețe pe bani publici, care le-ar asigura indulgență față de lege, dar și confort pentru cei de la guvernare, inclusiv prin întărirea conceptului de date cu caracter personal, respectiv, îngrădind accesul la informații de interes public”, a menționat expertul.

El a precizat că alocarea unui buget mic pentru ANI a fost o acțiune planificată din timp: ”Dacă proiectul de lege, care prevedea liberalizarea capitalului obținut fraudulos devenea lege, această autoritate de integritate oricum avea sa rămână pe linie moartă ani buni. Acum vor fi rectificări, deoarece bugetul alocat este insuficient pentru funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească instituția așa cum prevede noua lege. Sunt necesare resurse pentru a asigura consolidarea instituției și dezvoltarea independentei instituționale”, a conchis Negruța.

Lilia Zaharia

Articolul anterior

Morții nu pot respinge florile ipocriților

Articolul următor

Experți: Reformele în domeniul combaterii corupției nici nu au început