Din 2013, de сând și-a început activitatea Comisia Națională de Integritate (CNI) și până în luna martie curent, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a examinat 36 de dosare, în care se solicita anularea actelor de constatare ale fostei CNI. Din acest număr, în 22 de cazuri actele CNI au fost menținute în vigoare, iar în 14 cazuri - au fost anulate.

Unul din actele de constatare anulate de magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) este cel în care era vizat Boris Golovin, fost deputat comunist, acum democrat. Foștii membri ai CNI au constatat în luna aprilie 2016 că el a admis intenționat o incompatibilitate de funcții: în timp ce ocupa fotoliul de deputat, a deținut și funcția de director al Centrului Naţional de Asistenţă Medicală Urgentă Prespitaliască (CNAMUP).

Acceptat și suspendat

Boris Golovin / FOTO: moldnews.md 

Boris Golovin a obținut mandatul de deputat în anul 2014. Peste un an a candidat la funcția de director al CNAMUP, fiind singurul pretendent, și a devenit câștigător al concursului. După aproape o lună, a fost suspendat din această funcție, printr-un ordin emis de Ministerul Sănătății, astfel ca să-și poată menține mandatul de deputat, iar când acesta va expira, să poată reveni la CNAMUP.

Membrii fostei CNI au analizat situația și au stabilit că deputatul a admis intenționat o incompatibilitate de funcții. În actul de constatare al Comisiei Naționale de Integritate (în prezent ANI) se spune că Boris Golovin a deținut o perioadă două funcții concomitent, de aceea, potrivit legii, deputatul trebuia să demisioneze, dar nu să fie suspendat din funcție. ”De la data apariţiei situaţiei de incompatibilitate, în termenul instituit de lege, deputatul va opta între mandatul de parlamentar şi altă funcţie, având opţiunea de a demisiona din una din funcţii. În cazul prezentării cererii de demisie, mandatul de deputat încetează în momentul depunerii acesteia”, se spune în actul CNI.

Deputatul nu a fost de acord cu CNI și a mers în instanță. El a argumentat că„incompatibilitatea a fost temporară şi a durat doar 28 zile, încetând imediat cu suspendarea contractului de muncă” și a cerut ca actul CNI să fie anulat. Cererea i-a fost satisfăcută de Judecătoria Chișinău. Magistrații de la Apel însă au stabilit că deputatul Golovin a admis o incompatibilitate de funcții, astfel că prin decizia CA Chișinău a fost menținut actul de constatare. ”Persoana care a fost aleasă în funcţia de deputat şi se află în situaţia de incompatibilitate, până la expirarea termenului prevăzut de lege pentru încetarea situaţiei de incompatibilitate, va opta între mandatul de deputat şi funcţia care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre funcţii”, au notat în decizie judecătorii Curții de Apel.

CSJ a anulat actul CNI

În luna noiembrie a anului trecut însă Curtea Supremă de Justiție a casat deciziamagistraților de la apel, anulând actul CNI. Completul de judecători, condus de magistratul Valeriu Doagă, a argumentat că deputatul nu a admis o incompatibilitate de funcții, deoarece el a fost suspendat înainte de expirarea celor 30 de zile, perioadă în care acesta era obligat să soluționeze situația de incompatibilitate. ”Boris Golovin s-a conformat regulilor prestabilite, iar la apariţia situaţiei de incompatibilitate, a notificat preşedintele Parlamentului Republicii Moldova despre situaţia de incompatibilitate temporară cu funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova”, este menționat în decizia CSJ.

Un procuror a cerut de la ANI 300 de mii de lei

Un alt act al ANI, anulat de magistrați, este cel în care este vizat procurorul sectorului Buiucani alcapitalei, Igor Demciucin.

Acesta a acționat ANI în judecată după ce foștii membri ai CNI au stabilit că omul legii ar  fi comis  abateri la completarea declaraţiei de venituri şi proprietate pentru anul 2014 și anume: a indicat că a cumpărat în anul 2013 un lot de pământ extravilan cu suprafaţa de peste 8 ari în oraşul Durleşti, municipiul Chişinău, cu suma de doar 1003 lei. CNI a sesizat Procuratura Generală, motivând că Igor Demciucin a indicat în declaraţia de avere date inexacte și ar fi omis câteva conturi bancare.

Actul CNI a fost contestat în instanța de judecată, Igor Demciucin cerând de la CNI și 300 de mii de lei drept cheltuieli pentru repararea prejudiciului moral care i-ar fi fost adus. Instanța de fond a admis parţial cererea procurorului: a anulat actul CNI şi a redus suma prejudiciului moral până la cinci mii de lei. CA Chișinău a menținut decizia primei instanțe.

ANI însă a mers la CSJ, cerând casarea ambelor decizii. Anul trecut, în luna mai, magistrații de la CSJ au respins recursul ANI, rămânând în vigoare decizia primei instanțe de anulare a actului CNI și al Curții de Apel, prin care a fost stabilit prejudiciul moral de cinci mii de lei, în loc de 300 de mii  solicitat de procuror. Și în acest caz decizia instanței a fost irevocabilă.

Alți demnitari iertați de CSJ

Un alt caz este cel al fostul primar al capitalei, Dorin Chirtoacă, care a fost suspectat că a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, favorizând, în cadrul unui concurs public, firma din România Delta ACM-93 SRL. Într-un final, CSJ a anulat actul CNI.

Iertat de CSJ a fost și deputatul Vladmir Hotineanu. Acesta a contestat decizia CNI, care constatase că preşedintele comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a admis o incompatibilitate de funcții, deoarece concomitent activa și în funcția de șef al Catedrei chirurgie nr.2 a USMF "Nicolae Testemițanu”. „Comisia considera că, în cazul dat, calitatea (funcția) de șef al Catedrei chirurgie nr. 2 a USMF "Nicolae Testemițanu”, exercitată de către Vladimir Hotineanu, constituie funcție administrativă și nu are nimic în comun cu activitatea didactică practicată în calitate de profesor universitar, care este permisă prin lege și la care persoana vizată a atribuit-o”. Judecătorii și-au motivat decizia prin faptul că deputatul nu a fost plătit în calitate de șef de catedră.

Potrivit informațiilor furnizate de ANI, Curtea Supremă de Justiție a anulat în total 14 acte ale CNI, în care foștii membri constataseră abateri precum indicarea eronată a datelor în declarația de avere și încălcarea regimului juridic al conflictului de interese sau celui al incompatibilității.

Solicitat să spună de ce tocmai o treime din actele de constatare care au ajuns la CSJ au fost anulate, Anatolie Donciu, fostul președinte al CNI, a menționat că acest fenomen ar fi fost influențat de doi factori: lipsa practicii judiciare în domeniul integrității, dar și lipsa de experiență în domeniu a foștilor membri ai CNI. ”Într-adevăr, este vorba despre o activitate inedită. Vorbim despre lipsa de experiență în rândul magistraților la examinarea unor astfel de situații. Și atunci când eram la conducerea instituției am discutat cu partenerii de dezvoltare despre acest lucru, uniformizarea practicii judiciare. Totodată, sunt de acord că acest număr mare de acte anulate de instanța superioară a fost determinat și de calitatea actelor. Și la CNI au fost situații când pe cazuri similare se vota diferit. Așa era legea, membrii Comisiei nu erau obligați să-și motiveze decizia. De aceea erau contestate mai multe decizii. Persoanele care contestau se considerau nevinovate și până la proba contrarie ele aveau dreptate”, a explicat Anatolie Donciu.

Întrebat de ce, în opinia lui, este o rată mare de acte CNI anulate în instanța de judecată, actualul membru al Consiliului de Integritate, Oleg Efrim, care a fost și el subiectul unui act de constatare emis de CNI, a precizat că nu se poate expune pe toate cazurile, deoarece nu le cunoaște, însă  în privința dosarului său au fost mai multe aspecte pe care le-a contestat. ”Nu mi-au cerut explicații la învinuiri, nu am fost chemat la ședință”, a precizat acesta. Amintim că Oleg Efrim a câștigat în toate trei instanțe procesul cu CNI, după ce foștii membri ai Comisiei au stabilit că fostul ministrul al Justiției  a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, refuzând să înregistreze „Partidul Nostru”, deoarece era membru al Consiliului Politic al PLDM. Curtea Supremă de Justiție a stabilitcă fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, nu a încălcat prevederile legale,  încheierea instanței superioare fiind irevocabilă. 

Mariana Kalughin: ”Cine a eșuat: magistrații sau CNI?

Mariana Kalughin, expert anticorupție / FOTO: MoldovaCurata.md 

Mariana Kalugin, expertă anticorupție, spune că indiferent cine se face responsabil de anularea mai multor acte ale CNI, acum noua instituție, ANI, trebuie să finalizeze aceste cazuri și să ceară în instanță anularea actelor semnate în conflict de interese sau în incompatibilitate de funcții. ”Evident că o rată de anulare a actelor de constatare ale CNI, care este una prea mare, ar putea să vorbească despre o calitate insuficientă a acestor acte. Ceea ce mă așteptam eu este că în raportul CNI/ANI va fi o analiză mult mai amplă a practicii judiciare, pentru că în acest caz este foarte greu să înțelegi cine a eșuat: CNI sau eventual instanțele judecătorești, care nu întotdeauna înțeleg esența normelor, mai ales pornind de la calitatea cadrului legal existent. Așteptarea mea este ca în viitor, ANI nu se va mai limita doar la o trecere în revistă a statisticii judiciare, ci va analiza mai multe spețe, să uniformizeze practicile judecătorești. De fiecare dată, unul dintre argumentele de apărare ale CNI a fost tocmai practica neuniformă a instanțelor de examinare a dosarelor. Acum ANI,  în cazurile cu decizii irevocabile, poate merge în instanță să ceară nulitatea actelor juridice încheiate în conflict de interese”, conchide experta.

Un conflict de interese confirmat de CSJ a fost cel admis de primarul orașului Ungheni, Alexandru Ambros, în care Primăria a achiziționat mai mulți ani produse de birotică în valoare de sute de mii de lei de la firma familiei sale. În acest caz edilul nu a fost sancționat, fiind invocată expirarea termenului de prescripție. Nici actele de achiziții semnate în conflict de interese nu au fost anulate. Chiar dacă ANI încă nu și-a început activitatea după reformare, deoarece nu au fost selectați încă inspectorii de integritate, instituția continuă să se judece cu subiecții care au acționat-o anterior în instanță.

Astfel, potrivit Raportului pentru anul 2017 al ANI, pe parcursul anului trecut, CSJ a emis 16 hotărâri în care erau vizate actele fostei CNI: 5 hotărâri privind încălcări ale regimului juridic al incompatibilităților,6 hotărâri privind încălcări ale regimului juridic al conflictului de interese, iar  5 decizii au vizat încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății.

Tot pe parcursul anului trecut, cetățeni și instituții au sesizat ANI referitor la eventuale conflicte de interese, incompatibilități de funcții, sau declarări eronate ale averilor de către unii subiecți ai declarării. Așadar, din 144 de petiții înregistrate la ANI pentru anul trecut, 84 reclamau potențiale conflicte de interese,  41  - incompatibilități de funcții, iar 19 sesizări vizau probleme în domeniul nedeclarării sau declarării eronate ale veniturilor și proprietăților.

Lilia Zaharia

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție", implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.