Înaltul Consilier al UE în domeniul justiţiei, Inguss Kalniņš a vorbit într-un interviu pentru Report.md despre cum ar trebui să arate o reformă reală în sectorul justiției. Potrivit lui, o reformă autentică are nevoie de oameni integri, iar integritatea oamenilor din sistem trebuie cultivată încă din școală.

Report.md: - În Moldova se discută mult despre modul în care ar trebui reformată procuratura. Cum are loc tranziţia de la o procuratură sovietică la una europeană?

Inguss Kalniņš: - Reformele implică numeroase acţiuni. Majoritatea urmează încă să fie puse în aplicare. Trebuie să profitați de această perioadă de tranziție ca să dezvoltați un sistem al Procuraturii care să protejeze eficient drepturile şi interesele cetăţenilor. Repet, cuvântul-cheie este „eficient”. Reforma trebuie să înceapă de la organizarea muncii în cadrul instituțiilor până la evaluarea capacității persoanelor în a conduce urmărirea penală în cazuri complicate. Degeaba așteptați hotărâri judecătorești în cazuri de rezonanță dacă ancheta pre-judiciară și acumularea probelor s-a făcut neprofesionist sau cu rea intenție. Faza de urmărire penală este esenţială. Noi încercăm să asistăm organele Procuraturii din Republica Moldova în vederea apropierii de standardele europene. Și mă bucur că s-a reușit înlăturarea unei reminiscențe sovietice – eliminarea gradelor militare ale procurorilor. Mai avem încă mult de lucru la nivel legislativ.

- Cum ar trebui realizată reforma sectorului justiției – pe părți componente sau într-un tot întreg?

- Trebuie să se lucreze pe segmente separate, dar trebuie să existe un centru administrativ de coordonare, cu oameni vizionari, care să asambleze aceste segmente și să construiască un mecanism care să funcționeze perfect. Dacă vorbim de optimizarea resurselor financiare şi politice, trebuie stabilite mai întâi priorităţile şi să se înceapă cu elementele de bază și abia după aceea să se opereze cu detalii.

Moldova trebuie să investească mai mult în calitatea educației universitare în domeniul dreptului. Aveți nevoie de un suflu nou în sistem, de oameni dornici de schimbare. Legile noi, bune, nu vor funcţiona normal dacă cei responsabili de implementare gândesc „pe stil vechi”. Acești oameni cu mentalitate sovietică vor utiliza eronat sau chiar vor abuza de noul sistem și, în cele din urmă, vor compromite reforma. Deci, ar trebui să vă concentrați pe asigurarea eficienței instituţiilor de autoguvernare din sectorului judiciar şi cel al Procuraturii - Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliului Superior al Procurorilor. Schimbarea trebuie să se producă din interior în aceste instituții.

- Ce poate învăţa Republica Moldova de la ţările ex-sovietice care au reușit să preia modelul european în domeniul justiției?

- Republica Moldova şi Letonia au un fundal politic, social şi economic comparabil, au o moștenire istorică comună. Consolidarea statului democratic și lupta împotriva corupţiei sunt procese încă în derulare în Letonia. Republica Moldova ar putea învăţa din greşelile noastre, dar și din succesele pe care le avem în aceste domenii.

Mi-aș dori ca Moldova să preia experienţa noastră în domeniul atragerii investițiilor – mai exact cum poți face o țară mică atractivă pentru investiții, prin crearea unui sistem judiciar corect, reducerea birocrației și a unei administrații de stat eficiente. Moldova are nevoie de investiții străine ca să se poată dezvolta. Dar investitorii nu vor veni într-un stat în care legile se schimbă în funcție de poftele unora și nici acolo unde sunt siguri că nu-și vor putea dobândi dreptatea în justiție. Încă puteți crea aceste condiții în Republica Moldova. Dar trebuie să vă doriți foarte mult să deveniți prosperi și să implementați reformele nu pentru a raporta cuiva despre asta, ci pentru voi, pentru bunăstarea voastră. Cine ar fi crezut, cu 30 de ani în urmă, că Letonia va deveni stat independent, membru al Uniunii Europene, NATO, şi al Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD)? Acum înțeleg de ce ne-a reușit: Europa era în mentalitatea şi inima noastră. Aceasta ne-a ajutat să transformăm ideile în realitate. Acum facem parte din câteva cluburi cu standarde înalte care ne motivează să devenim şi mai buni. Și să știți că e foarte confortabil alături de aliaţi puternici. Deci, exemple fericite, din care vă puteți inspira, există.

- Cât poate dura punerea în aplicare a reformelor structurale?

- De la 6 luni până la 15 ani, în funcţie de viteza cu care doriți să vă mișcați, dar în primul rând depinde de anvergura reformelor planificate și de voința celor din sistem de a le implementa. În medie, vorbim de 2- 3 ani - atunci când baza este deja pusă și schimbarea deja a început. Uneori, acest proces este interminabil.

- Deci, credeți că în Moldova ar fi necesară acum o reformă la nivelul resurselor umane care activează în sistem?

- Sugestia mea ar fi să meditați asupra numărului de instituţii şi angajaţi. În al doilea rând, trebuie să vă gândiți cum îi încurajați, inclusiv financiar, pe cei care sunt integri și muncesc mult și cum debarasați sistemul de elemente nocive. În al treilea rând, trebuie să relaxați sistemul prin anularea atribuțiilor ce pot fi îndeplinite de sectorul privat. Și să fiți pregătiți că o astfel de reformă va întâmpina o puternică rezistență internă, pentru că birocrații se cred de neînlocuit.

Următorul pas: la etapa tranziției, angajaţi mai mulţi studenţi din ultimii ani de facultate. Să li se permită să studieze şi să lucreze în acelaşi timp cu program redus şi cu plata unui salariu. Astfel, veţi suplini acele posturi permanent vacante, cu angajaţi foarte motivaţi care vor deveni adevăraţi profesionişti. Fără nici o exagerare, ei sunt viitorul și salvarea Moldovei! Acest sistem a fost utilizat în Letonia atunci când am avut probleme cu resursele umane. Eu însumi am început astfel în 2001.

- Cum ar trebui corelată reforma justiției cu alte sectoare ale aparatului de stat?

- E o temă extrem de importantă. Repet, Republica Moldova are nevoie de investiţii străine, mai ales din ţări europene. Să zicem că o companie din țara mea ar vrea să dezvolte o fabrică de produse farmaceutice în Republica Moldova prin investirea a 100 de milioane de Euro. Această investiţie ar crea locuri de muncă pentru moldoveni. Aceasta înseamnă că mai puţine persoane ar emigra şi ţara ar beneficia de venituri constante din impozite. Cu mulţi investitori, cetăţenii Republicii Moldova ar deveni mai bogați. Dar înainte să vină în Moldova, orice investitor important va verifica care este probabilitatea ca el să-și piardă banii și în ce măsură statul-gazdă îi va proteja drepturile. Sau și mai simplu: în ce măsură statul îi va respecta proprietatea.

Atunci când i se cere mită doar pentru a i se permite să-și înceapă proiectul, când există riscul preluării fabricii de către infractori susţinuţi de organele de ocrotire a normelor de drept şi judecători, când autorităţile de stat, inclusiv cele locale, pretind anumite beneficii ilicite de la investitor – acesta nu va veni sau se va retrage. În lumea modernă asemenea practici sunt inacceptabile. Investitorii nu acceptă să stea la cheremul nimănui. Ei își planifică cheltuielile, își plătesc impozitele și taxele legale, au nevoie de stabilitate și de un climat de afaceri previzibil.

Prin urmare, este esenţial ca ţara să dispună de capacităţi durabile şi de un înalt nivel de integritate al poliţiei, procurorilor şi judecătorilor, executorilor judecătorești, avocaţilor şi notarilor etc. De asemenea, este esenţial ca procedurile judiciare să fie eficiente şi rapide. Dacă aceste lucruri nu vor exista, nici investiţii serioase nu vor veni. În schimb, vă vor invada firmulițele specializate în spălarea banilor. Și veți deveni și mai săraci. În concluzie, succesul din sectorul justiţiei va trimite un semnal puternic și în celelalte organe de stat - cum va fi justiția, așa va fi statul.

Costel Prepeliță