Restanțe

Experți: Reformele în domeniul combaterii corupției nici nu au început

Autoritățile nu au nici un interes în investigarea eficientă a celebrei fraude bancare. În acest sens, este necesară o anchetă internațională cu participarea Uniunii Europene. Concluzia este extrasă dintr-un studiu, realizat de mai mulți experți independenți, la solicitarea Fundației Soros-Moldova, cu privire la implementarea Acordului de Asociere cu UE.

Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană oferă un instrument care ar putea fi aplicat pentru investigarea furtului miliardului, dar și pentru investigarea procesului de spălare a 20 de miliarde de dolari din Federația Rusă prin sistemul bancar al Republicii Moldova, a menționat Dumitru Alaiba, de la Centrul pentru Politici și Reforme. El a făcut trimitere la Articolul 18 din acest document care stipulează că în cazul în care sistemele financiare ale ambelor părți, adică ale UE și Republicii Moldova, sunt utilizate pentru spălare de bani, există toate motivele de a declanșa un mecanism internațional de recuperare a activelor și de investigare a fraudelor.

Expertul a subliniat că este necesară întocmirea unei liste cu persoanele care au permis ca această fraudă să aibă loc, pentru a fi trași la răspundere. În opinia sa, UE ar trebui să inițieze o anchetă internațională credibilă și să stabilească inclusiv unele sancțiuni față de autoritățile moldovene implicate în fraudă, a subliniat Alaiba. Potrivit lui, în acest fel ar putea fi restabilită și imaginea Uniunii Europene în rândul cetățenilor Republicii Moldova, imagine care a avut de suferit ca urmare a faptului că guvernările corupte au comis jaful secolului acoperindu-se cu slogane europene.

Reforma justiției, o ”poveste fără sfârșit”

                                                   Nadejda Hriptievschi, CRJM / FOTO: Report.md

Sectorul justiției a beneficiat de o asistență financiară considerabilă din partea Uniunii Europene, pentru a se reforma și pentru a deveni mai accesibil și mai corect în raport cu cetățenii. De exemplu, europenii au finanțat o serie de mecanisme care au adus la mai multă transparență în procesele de judecată, precum implementarea sistemului de distribuire aleatorie a dosarelor și a celui de înregistrare audio a ședințelor de judecată. În ultima perioadă se atestă tot mai multe inițiative care reduc din efectele pozitive ale acestor aspecte tehnice. Modalitatea de selectare și promovare a judecătorilor este defectuoasă și netransparentă, afirmă Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice. Din 2013 se observă o tendință: judecători cu punctaj modest promovați în funcții la cele mai importante instanțe, precum Curtea Supremă de Justiție. Nadejda Hriptievschi a mai remarcat că CSM nu-și argumentează deciziile atunci când promovează unii judecători. Singurele explicații din partea CSM în privința acceptării sau respingerii unei candidaturi la funcția de judecător sau la promovare este că a întrunit sau nu a întrunit numărul suficient de voturi. ”Vă invit pe toți cei care cred că acestea sunt acuzații neîntemeiate să examineze acele hotărâri ale CSM. Și nu o să găsiți acolo răspuns la întrebarea de ce a fost numit un judecător și nu altul deși acumulase un punctaj mai mare la Colegiul de evaluare. Este o problemă care afectează mersul reformelor și starea de spirit în interiorul sistemului judiciar”, a subliniat Nadejda Hriptievschi.

Combaterea corupției trebuie să înceapă de la sistemul judiciar

                                                        Vladislav Gribincea / FOTO: Report.md 

La fel de neclar este și procesul de numire și promovare a procurorilor, după cum a remarcat Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice. Deși noua Lege cu privire la Procuratură prevede o procedură relativ bună de triere a cadrelor, practica este diferită, a menționat acesta. După adoptarea legii privind reformarea procuraturii, în cadrul Procuraturii Generale au rămas în funcție 90 de procurori fără atribuții de investigare, ceea ce reprezintă aproximativ 13% din numărul total de procurori din țară. În opinia lui Gribincea, este un număr prea mare, iar scopul acestora este de a menține controlul asupra celorlalți procurori. Expertul recomandă eliminarea din atribuțiile Procuraturii Anticorupție investigarea cazurilor de mică corupție, pentru ca această instituție să se concentreze asupra corupției la nivel înalt și să nu fie politizate cazurile investigate: ”Este inutil să vorbim despre combaterea corupției la nivel înalt dacă nu începem cu eradicarea corupției în cadrul organelor care trebuie să combată corupția. Aceasta trebuie să fie prioritatea. De fapt, lupta în aceste domenii, pe bune, încă nu a început”, a menționat Vladislav Gribincea.

ANI, o instituție în așteptare

Autorii studiului s-au referit și la sistemul de integritate care, practic rămâne blocat din august 2016, când a intrat în vigoare ”pachetul de integritate”. De atunci Comisia Națională de Integritate și-a sistat activitatea de verificare a declarațiilor de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor și, până la această oră, noua Autoritate Națională de Integritate nu este încă funcțională. ”S-a creat un vid instituțional”, a explicat Elena Prohnițchi de la Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT). Consiliul de Integritate, care s-a întrunit cu o întârziere de câteva luni (era așteptată formarea lui în septembrie 2016, dar s-a întrunit în prima ședință abia în ianuarie 2017), urmează să aleagă președintele și vicepreședintele ANI, care ulterior vor face angajările pentru inspectorii de integritate - cei care vor efectua efectiv controalele. În condițiile în care până la sfârșitul lunii martie toți funcționarii și demnitarii trebuie să depună declarațiile de avere, nu este clar cine le va verifica, a subliniat Prohnițchi. În plus, bugetul ANI pentru 2017 a fost redus față de cel al fostei CNI în 2016, deși numărul angajaților va fi mai mare, a remarcat vorbitoarea.

Donații la partide de 50 000 de euro pe an

Experții au vorbit și despre faptul că eforturile guvernării de a face mai transparentă finanțarea partidelor, inclusiv prin acordarea resurselor bugetare în funcție de rezultatele alegerilor, au eșuat. Alegerile pentru funcția de președinte au fost un exemplu în acest sens, a spus Igor Boțan, director ADEPT, întrucât nu a putut fi verificată, până la urmă, corectitudinea finanțărilor primite. El a subliniat că pragul maxim al donațiilor pe care îl poate face o persoană fizică este exagerat - de 50 000 de euro pe an sau salariul mediu pentru 20 de ani. În plus, donatorii partidelor politice sunt protejați de Lega privind datele cu caracter personal, astfel încât nu le sunt făcute publice decât numele și sumele donate, iar locul de muncă este considerat secret de către autorități, care au decis să nu publice aceste date.

Expertul mai consideră că cetățenilor care muncesc peste hotare ar trebui să le fie permise unele donații sau cotizații pentru partidele din Republica Moldova, pentru a le oferi dreptul de a participa efectiv în viața politică a țării.

Uniunea Europeană trebuie să supravegheze îndeaproape acțiunile autorităților de la Chișinău în domeniul implementării reformelor anunțate în cadrul Acordului de Asociere și să specifice condiții stricte și măsurabile, mai ales în ceea ce privește prevenirea și lupta împotriva corupției, au concluzionat autorii studiului.

Natalia Enache

Articolul anterior

Demnitarii construiesc fortărețe în calea interesului public

Articolul următor

Oligarhii au făcut un pas înapoi