Recent au intrat în vigoare noi prevederi referitoare la procedura de mediere. Autoritățile speră că această metodă alternativă de rezolvare a conflictelor va genera rezultate ca în țările europene.

De 9 ani, Moldova are o lege a medierii, sunt pregătiți 720 de mediatori, sunt înregistrate peste 80 de birouri de mediere și un Consiliu specializat pe lângă Ministerul Justiției. Cu toate acestea, moldovenii nu se înghesuie la ușa mediatorilor, ci bat în continuare pragurile instituțiilor judiciare pentru aplanarea conflictelor. „Nu există o statistică privind numărul de litigii soluţionate până acum prin metoda medierii. Anul trecut, mediatorii au fost solicitați doar în vreo 250 de cazuri. 50% dintre acestea au fost soluționate - în mare parte fiind vorba de litigii de ordin comercial. Și asta în condiţiile în care în alte state peste 75% sută dintre conflicte sunt „dezlegate” datorită  medierii, fără să se mai ajungă în instanţa de judecată”, a comunicat pentru Report.md membra Consiliului de Mediere din Moldova, Aurelia Irodoi.

Legea funcționează doar pe hârtie

De ce oamenii nu apelează la mediatori, de vreme ce statistica oficială arată că anual mii de moldoveni se adresează în instanțele de judecată pentru rezolvarea problemelor de ordin economic, familial, civil sau penal, de multe ori fiind nevoiți să aștepte ani de zile ca să li se facă dreptate? „Avem o lege bună a medierii. Anul trecut a fost ajustată la standardele europene. Pe de o parte, puțini oameni cunosc despre acest mecanism alternativ și avantajele pe care le oferă, iar pe de altă parte,cetățenii noștri sunt dezamăgiți, au pierdut încrederea în justiție și consideră greșit că medierea n-ar putea să-i ajute nici atât”, susține Aurelia Irodoi.

Procedura de mediere, mai atractivă

Ca să schimbe această percepție, Consiliul de Mediere a inițiat o caravană de informare a populației despre modalitatea de soluţionare a litigiilor pe calea medierii, iar startul a fost dat în municipiul Bălți. Au urmat acțiuni la Căușeni, Cahul și Ungheni. Autoritățile speră că medierea va deveni mai atractivă pentru moldoveni după intrarea în vigoare a noilor prevederi ce țin de procedura de mediere. La 30 septembrie curent, în „Monitorul Oficial” au fost publicate Legea taxei de stat, Codul Civil, Codul de Procedură Civilă și Penală, Codul Familiei, completate cu noile articole referitor la procedura de mediere. Între cele mai importante: scutirea de taxa de stat a persoanelor fizice și juridice care apelează la mediere pentru a evita un proces civil; procurorul și ofițerul de urmărire penală sunt obligați să anunțe părțile despre posibilitatea medierii; părțile pot recurge la mediere atât până la adresarea în judecată, cât și în timpul examinării cauzei în instanță.

Ce ar trebui să știe moldovenii despre mediere?

„Persoanele implicate într-un conflict trebuie să încerce, mai întâi, să-și rezolve problema la mediator și abia după aceea, dacă e nevoie, să se adreseze în instanțele de judecată. Așa pot rezolva mult mai repede și mai ieftin o serie de neînțelegeri - de la conflicte de muncă sau cu vecinii, până la divorțuri. Poate fi de 10 - 15 ori mai rapid și de două ori mai ieftin decât în cazul unor litigii judiciare”, susține Aurelia Irodoi. În plus, în procesul de mediere, fiind unul confidențial, părțile pot ajunge la o înțelegere amiabilă fără a-și șifona reputația. Tot datorită medierii, instanțele de judecată ar putea scăpa de numărul enorm de dosare, care așteaptă cu anii să intre pe rol. Oricine poate beneficia de serviciile mediatorilor. Pentru aceasta este nevoie să se adreseze la Consiliul de Mediere sau la un mediator. "Pentru a obține rezultate este important să fie ales corect mediatorul, în funcție de natura conflictului și experiența pe care o are”, susține Aurelia Irodoi. Fiind un proces mai scurt de soluționare a unor conflicte, medierea reduce și riscul ca debitorul să vândă între timp proprietatea, să transfere activele sau să intre în faliment.

În cazul medierii, părțile pot solicita rambursarea taxei de stat

Potrivit Aureliei Irodoi, la încheierea unei tranzacții de mediere, partea interesată poate solicita o rambursare a taxei de stat de 100%, în cazul reconcilierii în primă instanță, de 75%, în cazul împăcării părților la Curtea de Apel și 50%, în cazul în care părțile ajung la o înțelegere în instanța ierarhic superioară. „Iar asta înseamnă o economie importantă, având în vedere că taxa de stat poate ajunge, în unele procese, până la 50 de mii de lei. Apoi, în funcție de evoluția procesului, dacă una dintre părți nu-și îndeplinește obligațiile, cealaltă poate solicita instanței un mandat de executare, fără să plătească vreo taxă”, ne-a mai spus mediatorul.

O inițiativă ce ar putea compromite instituția medierii

Deși în Republica Moldova este considerată încă un know-how, în Europa medierea și-a dovedit eficiența de-a lungul timpului, în majoritatea statelor fiind facultativă, dar populară - situație valabilă și în SUA sau Canada. Modelul american a fost preluat de multe țări europene, care l-au adaptat la specificul local. În Norvegia, de exemplu, judecătorii pot fi și mediatori, lucru care nu este posibil în Bulgaria. De altfel, și ministrul moldovean al Justiției, Vladimir Cebotari, şi-a propus, în cadrul Strategiei de reformă a sistemului judecătoresc, să dezvolte medierea ca metodă de soluţionare extrajudiciară a litigiilor. El a spus că va implica și judecătorii în mediere. Inițiativa este, însă, privită cu suspiciune de mulți mediatori, având în vedere că judecătorii au şiaşa foarte multe dosare, inclusiv „cu barbă”, iar mulți dintre ei au reputație proastă, ceea ce ar putea compromite din fașă instituția medierii.

Natalia Costaș