Tratatul, deschis și țărilor non-europene, stabilește un cadru juridic care acoperă întregul ciclu de viață al sistemelor de IA și abordează riscurile pe care acestea le pot prezenta, promovând totodată inovația responsabilă.

Convenția adoptă o abordare bazată pe riscuri pentru proiectarea, dezvoltarea, utilizarea și dezafectarea sistemelor de IA, cerând o analiză atentă a oricăror consecințe negative potențiale ale utilizării sistemelor de IA.

Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept a fost adoptată la Strasbourg în cadrul reuniunii ministeriale anuale a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, care reunește miniștrii afacerilor externe din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

„Convenția-cadru privind Inteligența Artificială este un tratat global, primul de acest fel, care va asigura respectarea drepturilor oamenilor de către inteligența artificială. Este un răspuns la necesitatea unui standard juridic internațional susținut de state de pe diferite continente care împărtășesc aceleași valori pentru a valorifica beneficiile inteligenței artificiale, mitigând în același timp riscurile. Cu acest nou tratat, ne propunem să asigurăm o utilizare responsabilă a IA care respectă drepturile omului, statul de drept și democrația”, a spus secreta generală a Consiliului Europei, Marija Pejčinović.

Convenția este rezultatul a doi ani de muncă a unui organism interguvernamental, Comitetul pentru Inteligență Artificială (CAI), care a reunit pentru a redacta tratatul cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, Uniunea Europeană și 11 state non-membre (Argentina, Australia, Canada, Costa Rica, Sfântul Scaun, Israel, Japonia, Mexic, Peru, Statele Unite ale Americii și Uruguay), precum și reprezentanți ai sectorului privat, societății civile și mediului academic, care au participat în calitate de observatori.

Tratatul acoperă utilizarea sistemelor de IA în sectorul public – inclusiv companii care acționează în numele acestuia – și în sectorul privat. Convenția oferă părților două moduri de a respecta principiile și obligațiile sale atunci când reglementează sectorul privat: părțile pot opta să fie obligate direct de prevederile relevante ale convenției sau, ca alternativă, să ia alte măsuri pentru a respecta prevederile tratatului, respectând pe deplin obligațiile lor internaționale privind drepturile omului, democrația și statul de drept. Această abordare este necesară din cauza diferențelor dintre sistemele juridice din întreaga lume.

Convenția stabilește cerințe de transparență și supraveghere adaptate contextelor și riscurilor specifice, inclusiv identificarea conținutului generat de sistemele de IA. Părțile vor trebui să adopte măsuri pentru a identifica, evalua, preveni și atenua posibilele riscuri și să evalueze necesitatea unui moratoriu, unei interdicții sau a altor măsuri adecvate privind utilizările sistemelor de IA în care riscurile acestora pot fi incompatibile cu standardele drepturilor omului.

De asemenea, vor trebui să asigure responsabilitatea și răspunderea pentru impacturile adverse și că sistemele de IA respectă egalitatea, inclusiv egalitatea de gen, interzicerea discriminării și drepturile la intimitate.

În plus, părțile la tratat vor trebui să asigure disponibilitatea unor remedii legale pentru victimele încălcărilor drepturilor omului legate de utilizarea sistemelor de IA și garanții procedurale, inclusiv notificarea oricărei persoane care interacționează cu sistemele de IA că acestea interacționează cu astfel de sisteme.

În ceea ce privește riscurile pentru democrație, tratatul cere părților să adopte măsuri pentru a se asigura că sistemele de IA nu sunt utilizate pentru a submina instituțiile și procesele democratice, inclusiv principiul separării puterilor, respectarea independenței judiciare și accesul la justiție.

Părțile la convenție nu vor fi obligate să aplice prevederile tratatului în activitățile legate de protecția intereselor de securitate națională, dar vor fi obligate să se asigure că aceste activități respectă dreptul internațional și instituțiile și procesele democratice. Convenția nu se va aplica chestiunilor de apărare națională și nici activităților de cercetare și dezvoltare, cu excepția cazurilor în care testarea sistemelor de IA ar putea interfera cu drepturile omului, democrația sau statul de drept.

Pentru a asigura implementarea eficientă a tratatului, convenția stabilește un mecanism de urmărire sub forma unei Conferințe a Părților.

În cele din urmă, convenția cere fiecărei părți să stabilească un mecanism de supraveghere independent pentru a supraveghea respectarea convenției și pentru a sensibiliza, stimula o dezbatere publică informată și desfășura consultări multistakeholder cu privire la modul în care tehnologia IA ar trebui utilizată.

Convenția-cadru va fi deschisă pentru semnare la Vilnius (Lituania) pe 5 septembrie, cu ocazia unei conferințe a miniștrilor justiției.