Investigație

Traficanții de vise: Rețeaua care deschide ușa spre Europa

Zeci de rețele de intermediari din Republica Moldova și Ucraina au preluat, practic, controlul asupra procesului de perfectare și reperfectare a actelor românești de identitate pentru moldoveni și ucraineni.

În Republica Moldova, echipa de investigație a parcurs întregul cerc birocratic și plin de șpăgi oferite intermediarilor pentru perfectarea actelor românești. În Ucraina, jurnaliștii au identificat mai multe rețele care se ocupă de redobândirea cetățeniei României, Bulgariei și Poloniei pentru ucraineni. Contra cost, aceștia găsesc „rădăcini” românești în arborele genealogic al oricui, chiar dacă existența acestora este absurdă, imposibilă.

Site-urile de publicitate din Republica Moldova și Ucraina sunt pline cu anunțuri ale intermediarilor. În Ucraina, aceștia afișează lista serviciilor chiar în stradă, în fața oficiilor.

Pentru a-și convinge clienții, ei publică pe site inclusiv prețul serviciilor: buletin românesc – 50-90 de euro; pașaport românesc – 70 de euro; preschimbarea carnetului de conducere – 70-110 euro. Prețul diferă în funcție de localitatea din România în care moldoveanul sau ucraineanul își dorește să aibă domiciliul, mai exact de „tarifele” locale.

Intermediarii se ocupă inclusiv de înregistrarea SRL-urilor în România, de punerea automobilelor la evidență, achiziționarea imobilelor și chiar de aranjarea moldovenilor la studii în colegii și universități din UE.

Rulajele financiare (bani negri) ale acestor grupări sunt pur și simplu uriașe. Venitul lunar curat al unui șofer pătruns în schemă este de 18.000 – 20.000 lei moldovenești (echivalentul a 800 – 900 de euro) în funcție de perioadă. Vara este cel mai profitabil anotimp pentru ei. Moldovenii care lucrează în străinătate vin în vacanță și profită de aceasta ca să-și rezolve problemele cu actele românești.

În Ucraina, „tarifele” stabilite de intermediari sunt și mai mari: redobândirea cetățeniei române „la cheie”, de exemplu, cu obținerea întregului pachet de acte „costă” 8.500 de euro.

Scurt istoric

În 2012, o echipă de jurnaliști a demonstrat că obținerea actelor de stare civilă (parte a dosarului de redobândire a cetățeniei române) pe nume inventate nu este o problemă în Republica Moldova. Jurnaliștii au obținut „extrase de pe actele de naștere” ale lui Ostap Bender (personaj dintr-un film rusesc) și a Svetlanei Alilueva, fiica lui Stalin. Jurnaliștii de investigație au reușit să obțină și „Extras de pe actul de căsătorie” al celor doi „soți” virtuali.

Șoferii de microbuze, cele mai importante persoane. Și doamna îmbrăcată în negru

În România, toate formalitățile sunt respectate. Nici un client nu dă șpagă nici unui funcționar român. „Se tem de DNA”, - ne-a spus unul dintre intermediarii cu care am intrat în contact sub acoperire. Șoferii de microbuze care transportă „clienții” basarabeni la Iași, Vaslui, Galați, București sunt singurii care contactează direct cu „clienții”.

Tot șoferii de microbuze sunt și cei care iau banii de la „clienți” pentru serviciile prestate de instituțiile române pasagerilor lor. În România, la oficiile de evidență a populației, șoferii se comportă ca niște decidenți – rezolvă rapid orice problemă, pentru că, cel târziu la ora 15.00, microbuzul cu aceeași moldoveni trebuie să pornească înapoi spre Chișinău.

Pentru ca lucrurile să meargă rapid, în fiecare dimineață, două femei „îmbrăcate în negru” ocupă două mese din sala Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor din Vaslui și verifică dosarele moldovenilor care vor să-și perfecteze acte românești, pentru ca acestea să fie complete. Ele nu sunt angajate acolo.

Răzvan, omul din umbră care dirijează tot ce mișcă în Vaslui

La Vaslui, legătura între „client” cu proprietarul apartamentului care îl va lua în spațiu este asigurată de Răzvan. Acesta este un adevărat „magician” care rezolvă de la distanță orice problemă apărută cu actele basarabenilor. Nu-i plac, însă, surprizele. „Sistemul” pe care  l-a construit funcționează perfect și se enervează când este nevoit să dea telefoane ca să soluționeze anumite probleme.

Pentru liniștea sa, el a stabilit pentru fiecare „firmă” din Republica Moldova, care îi trimite „clienți”, câte „20 de bonuri” pe zi. Adică, 20 de „clienți” ce urmează a fi deserviți per „firmă”. Legătura lui Răzvan cu Chișinăul se face seara, telefonic – atunci când „firmele” din Moldova deja știu câți clienți îi vor trimite a doua zi.

El are grijă ca a doua zi dimineață fiecare „client” să fie așteptat de un proprietar de apartament care să-l ia în spațiu, iar listele cu „clienți” să ajungă la cineva în interior, ca să nu apară blocaje.

Răzvan nu vine dimineața să-și întâlnească clienții. El e omul din umbră. În schimb, la ora 6.00 dimineața, oamenii lui sunt deja în parcarea din fața oficiului pentru evidența persoanelor. Aceștia adună actele de la cei veniți și dispar undeva pentru aproximativ o oră. Se întorc cu dosarele pregătite, capsate și puse în mape separate. Toate mapele sunt la fel. Cererile către autorități sunt scrise de aceeași mână. Moldovenii doar le semnează.

Nervozitate

Am vrut să vedem cum acționează Răzvan în situație de forță majoră, așa că i-am organizat un test în speranța că ne va ghida spre cei cu drept de semnătură din „afacerea” sa. Am sunat pe unul din anunțuri și am mers la Vaslui cu Ion, unul dintre șoferii-intermediari moldoveni. Numai că ajunși acolo, am dispărut subit. Ne-am retras și îi urmăream de la distanță. Agitație mare. Pe la ora 9, Ion începu să înjure, să explice cuiva gesticulând nervos și să dea telefoane. Probabil ne suna pe numărul de telefon de la care am făcut programarea la Chișinău.

     Șoferul Ion surprins la discuții cu alți presupuși intermediari, în fața Oficiului de evidență a persoanelor din Vaslui

Am reapărut abia a doua zi, fără o nouă programare făcută la Chișinău.

Ciudat, la ora 7, intrarea în clădirea Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Vaslui era deja deschisă, iar sala era plină cu oameni. Parcarea benzinăriei de peste drum era plină cu microbuze cu plăcuțe moldovenești de înmatriculare. Căutam un șofer moldovean care să ne pună în legătură cu vreun proprietar de apartament dispus să ne ia în spațiu – o condiție pentru perfectarea buletinului românesc.

Parcarea din fața Oficiului de evidență a persoanelor din Vaslui este plină cu microbuze moldovenești de la primele ore ale dimineții

Toți ne-au trimis la „șoferul cu care am venit”. Doi moldoveni care fumau afară ne-au sugerat să luăm legătura cu o femeie îmbrăcată în negru, care stă la o masă în interior. Doamna Nina. Ea a refuzat să ne ajute, invocând că nu ne cunoaște.

Un alt șofer moldovean a auzit discuția și s-a oferit să-l deranjeze pe Răzvan ca să ne rezolve cazul. Timp de câteva minute i-a explicat că a apărut un „client” neplanificat care vrea să-și perfecteze carte de identitate… Peste câteva minute a sunat telefonul șoferului. Discuția lor a fost scurtă, iar la final ne-a spus că s-a rezolvat și să aducem setul de acte din mașină.

La Chișinău, aceste grupări de intermediari s-au dezvoltat atât de puternic încât seamănă cu niște firme serioase. Au chiar și secretare, care se ocupă de preluarea apelurilor telefonice de la potențialii clienți și îi repartizează pe aceștia conform celor 20 de bonuri date de Răzvan.

„La Iași, depunerea dosarului pentru obținerea buletinului românesc se face doar cu programare. Dacă facem programarea acum, o să puteți aplica abia peste două luni”, ne-a spus o doamnă al cărei număr de telefon l-am găsit pe același site de anunțuri din Republica Moldova.

În România, sunt proprietari de apartamente care au 7.000 sau chiar 9.000 de „chiriași” virtuali din Republica Moldova. Legea românească nu le interzice să ia în spațiu oricâte persoane doresc.

La Iași a fost introdus sistemul de programare, după ce s-a ajuns la situații absurde: datorită numărului mare de „locatari” domiciliați într-un apartament din blocul de mai jos (vezi foto jos), la alegeri, autoritățile locale, ca să nu încalce legea, s-au văzut nevoite să înființeze o secție de votare separată pentru acest bloc locativ cu 8 apartamente.

Nimeni nu s-a prezentat la vot, însă, la acea secție de votare. Dar, teoretic, dacă ar vrea, basarabenii și-ar putea alege, la Moșna, primarul lor, deoarece numeric sunt mai mulți moldoveni cu viză de domiciliu la Moșna decât localnici.

Presa din Iași a notat faptul că apartamentul cu pricina aparține unui polițist din localitate, dar acesta a explicat că soția lui se ocupă, iar el nu știe nimic.

                     Mii de basarabeni figurează oficial ca locatari ai acestui bloc din comuna Moșna, România

Comuna Moşna, judeţul Iaşi, are puțin peste 9.000 de locuitori. Dintre ei, doar 2.000 locuiesc efectiv acolo, iar 7.000 au domiciliul în această localitate doar în acte. Zilnic sunt luați în spațiu, la Moșna alți 5 basarabeni – mult mai puțini decât înainte, când nu se făceau programări. Intermediarii moldoveni evită acum Iașiul. Merg la Vaslui, Galați sau București, unde se aplică în continuare regula „primul venit – primul servit”.

Comuna Moșna pare una foarte mare acum, dacă socotim și basarabenii mutați scriptic. Spre comparație, o altă comună apropiată, Răducăneni, are în acte cu aproximativ o sută de locuitori mai puțini, deși este mai mare, are și parchet local și a fost la un moment dat pe punctul de a deveni oraș.

Când a preluat mandatul, primarul Moșnei, Georgel Popa, s-a speriat aflând de amploarea fenomenului în comuna sa. S-a dus la Poliția din Iași să se intereseze cât de legală e luarea în spațiu a mii de oameni într-un singur apartament. Cei de la „evidența populației” i-au spus că legea românească nu interzice această procedură și nu limitează numărul celor luați în spațiu de proprietarul unui imobil.

„Mi-au răspuns că pot să fie și un milion într-un singur apartament. Sigur că e un viciu legislativ, dar ei (basarabenii) tot sunt cetățeni români și au aceleași drepturi, inclusiv la un domiciliu în România, la indemnizație pentru copii, etc. Doar că sună cumva ciudat că într-un apartament cu două camere stau la evidență vreo 4.000 de persoane”, ne-a spus primarul.

La ultimele alegeri, primarul a avut emoții, dar spune că și-a luat măsuri de precauție: a pus toți basarabenii în secții de vot separate.

Bunul samaritean era ascuns în fundul uliței, la Moșna

Partea bună e că localitatea primește mai mulți bani de la Guvern și își permite să se dezvolte, numărul cetățenilor fiind un factor determinant la formarea bugetelor locale.

Totuși drumul spre casa lui Vasile Popa, unul dintre puținii locuitori din Moșna care a luat în spațiu mulți basarabeni până acum, arată jalnic, mai ales când plouă. Încălțat în cizme de cauciuc, acesta a ieșit la poartă să stăm de vorbă. Spune că ia basarabeni în spațiu la el acasă nu pentru bani, ci pentru că vrea să facă un bine.

Ne-a asigurat că nu are mai puțini de o mie de moldoveni luați în spațiu până acum, deși autoritățile susțin că este unul dintre cei mai activi în acest sens. La un moment dat a scos din buzunar un telefon scump, de ultimă generație, să-și sune un prieten.

„Eu îmi fac banii muncind, nu prin șmecherii din astea”, a insistat el să ne convingă când a sesizat că ne-a impresionat gadgetul lui. Vasile are o formație și cântă pe la nunți, o perioadă a muncit în străinătate, iar acum spune că mai face și mobilă la comandă.

                               Vasile Popa, ne-a spus că nu ia bani pentru serviciile prestate basarabenilor

„Afacerea” intermediarilor se extinde 

Ministerul Administrației și Internelor din România a permis, printr-un act normativ, schimbarea carnetelor de conducere străine cu cele românești fără examen. Schimbarea permiselor se face la cerere, procedura fiind valabilă doar pentru persoanele care au domiciliul, reşedinţa sau rezidenţa în România. Intermediarii au văzut imediat în aceasta o nouă posibilitate de a stoarce bani din moldoveni. Mii de moldoveni și-au schimbat deja carnetele de conducere.

Basarabean infiltrat de jurnaliști în mijlocul traficanților de vise

Am infiltrat o persoană într-o astfel de rețea, pentru a vedea cum funcționează, cine sunt actorii implicați și ce venituri adună intermediarii din afacerea cu permise de conducere românești.

Și de data aceasta am sunat cu o zi înainte pe numerele de telefon din anunț și am rezervat loc în microbuzul spre Vaslui. Pentru afacerea aceasta, intermediarii folosesc microbuze cu doar 8 locuri. Nu sunt la fel de mulți doritori ca în cazul buletinului românesc. Recurg la procedura de schimbare a permiselor moldovenești în cele românești în special moldovenii care lucrează în UE și cei care vor să-și înmatriculeze automobile în România.

Microbuzul a ajuns la Vaslui la ora 6.30. Din nou a apărut un tânăr care a adunat actele și a dispărut. S-a întors cu dosarele deja capsate, cu toate copiile actelor necesare aranjate în mape separate pe care le-a repartizat celor din mașină. Și tot șoferul microbuzului a colectat banii – câte 130 de euro de la fiecare.

La ora 8.00, microbuzul a parcat în fața laboratorului „Teo Clinic”: „Acum o să coborâți și o să intrați în această clinică. Vă poziționați pe partea stângă și, câte unul, intrați în vorbă cu femeia care stă la masa de la intrare. Vă uitați la ea și spuneți: „de la Răzvan”. Asta e parola”, a spus șoferul.

Și aici același „Răzvan” gestionează din umbră afacerea. A urmat controlul medical. Între timp, în fața clinicii au mai parcat două microbuze cu moldoveni – unul de la Chișinău, iar celălalt de la Bălți. În afară de șeful clinicii, nu venise încă nici un medic la serviciu. Se pare că la această clinică medicii sunt invitați doar atunci când vin grupurile organizate de „clienți” pentru controlul obligatoriu. În trei ore, toate cele 24 de persoane trecuseră pe la toți medicii. Nu a fost respins nici unul – toți erau apți să conducă.

Oamenii habar n-au unde locuiesc

În mapa repartizată în microbuz, între alte documente, era și o declarație pe proprie răspundere către șeful poliției locale, cu bifele puse deja de cineva. Pentru basarabenii care habar nu au unde „locuiesc” în Vaslui, adică nu au nici o legătură cu adresa indicată în buletin, s-a bifat: „revin periodic la adresa sus-menționată datorită unor legături personale cu adresa respectivă, deși locuiesc alternativ în locuri diferite, situate în două sau mai multe state membre, deoarece legăturile mele personale sunt într-un loc diferit de cel al legăturilor personale”.

Această bâlbâială doar pare a fi o formalitate. În realitate, ea reprezintă un indiciu pentru cei de la poliție la care ne vom referi mai jos.

A urmat predarea setului de acte și a permisului de conducere moldovenesc la poliție – o etapă stresantă pentru moldoveni, deoarece rămân fără permisul moldovenesc și sunt anunțați că noul permis românesc va veni peste o lună, prin poștă, la adresa indicată în buletinul românesc.

În sală s-a creat agitație… Majoritatea moldovenilor nici nu știu prin ce subsoluri au domiciliul formal. „Vorbiți cu cei cu care ați venit”, - i-a spus discret doamna de la ghișeu celui care era cel mai aproape.

Mai departe, acea explicație năstrușnică din declarația pe proprie răspundere de mai sus capătă sens. Permisele de conducere ale celor care au bifat astfel nici nu ajung la adresa formală indicată în buletinul solicitantului. Poliția și cei de la Poștă știu că pe acele adrese sunt luați în spațiu mii de moldoveni. Așa că, atunci când vin, permisele se opresc la Poștă și zac acolo fie până vin moldovenii să și le ridice, fie le ridică șoferii intermediari, în bază de procură.

Tabelul cererilor înregistrate la Autoritatea Națională pentru Cetățenie din partea cetățenilor basarabeni în ultimii ani. „Art. 11” face referire la redobândirea cetățeniei române dacă a fost pierdută din motive neimputabile solicitantului.

În partea a doua este numărul cererilor respinse. Procentul este unul infim.

Ucraina, Raiul traficanților de cetățenie română

Obosiți de negocierile îndelungate privind liberalizarea regimului de vize, unii ucraineni forțează individual porțile Europei, dobândind cetățenia unei țări-membre a UE. În ultima vreme, cetățenia română a devenit o adevărată tentație pentru ucraineni, mai ales pentru cei din regiunea Odessa și Cernăuți. O explicație ar fi istoria celor două regiuni, care au fost cândva parte a Basarabiei și intrau în componența României (1859 - 1878 și 1918 - 1944).

În 2009, președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a promulgat legea care simplifica la maximum procedura de redobândire a cetățeniei române de către cetățenii care au locuit pe teritoriul României până în 1940, precum și rudele lor de gradul unu, doi și trei. Această decizie a autorităților române a încurajat foarte mulți ucraineni să-și redobândească cetățenia română.

Nu au întârziat să apară și intermediarii. Internetul e plin cu anunțuri diseminate de intermediari care propun „cetățenie românească la cheie”. De fapt, aceștia se oferă să obțină, contra cost, toate actele necesare pentru dobândirea cetățeniei române de către oricine. Chiar dacă clientul nu are „rădăcini” românești, contra unei sume de bani aceste rădăcini „apar”.

Per total, obținerea pașaportului românesc de către un ucrainean costă între 1.200 și 8.500 de euro, în funcție de intermediarul căruia i-ai căzut în plasă. Pentru acești bani, intermediarul te însoțește inclusiv la depunerea jurământului.

La Cernăuți, am reușit să dăm de un intermediar care a fost de acord să ne ajute să obținem pașaport românesc. Este vorba de Andrei și este funcționar public. El ne-a promis nu doar că ne va însoți la depunerea jurământului, dar că ne va oferi, cu o lună înainte de aceasta, transcrierea textului pe care va trebui să-l învățăm pe de rost și chiar răspunsul la întrebările pe care ni le va adresa comisia. Andrei ni s-a lăudat că „prin mâinile lui” trec 300-400 de oameni anual și absolut toți obțin pașaport românesc, inclusiv indieni și arabi. Sunt zeci de intermediari în Ucraina care se pot lăuda cu astfel de performanțe.

Conform celor mai pesimiste statistici, câteva mii de ucraineni devin anual cetățeni români, îmbogățind intermediarii cu sute de mii de euro. Aceștia sunt bani negri pe care „nu-i văd” nici cei de la Serviciul de Migrație, nici Serviciul de Securitate din Ucraina. În plus, mai e și problema ce ține de dubla cetățenie pe care deputații ucraineni refuză să o soluționeze deja de foarte mulți ani.

Vitalie Călugăreanu (Moldova), Andrei Aștefănesei (România), Olena Vasina (Ucraina)

* Această investigație a fost realizată cu sprijinul organizației N-OST, prin programul n-vestigate.

Articolul anterior

Cine blochează adoptarea noii Strategii naționale de securitate?

Articolul următor

Transnistria, „gaura neagră” care transformă banii bugetari ai Rusiei în profit pentru niște profitori ruși