Practici europene

Primar de comună din România, exemplu de bună gospodărire. „Cred că lumea s-a săturat de povești, de promisiuni”

Ca să înlocuiești Poliția Locală a comunei cu un sistem video inteligent îți trebuie mult curaj. Unde mai pui că investiția generală în camerele video este cu mult mai mică față de costurile anuale ale Poliției Locale? (45.000 euro o dată, față de 100.000 euro/an). De aceea, pentru mulți, primarul din Bod este un vizionar, dar ideile sale de modernizare a comunei sunt privite uneori cu reticență. Sergiu Arsene crede însă cu tărie că managementul deficitar și lipsa de viziune pot fi corectate și soluționate în mod inteligent, atâta timp cât nu îți lipsesc voința și inteligența. Iar lui Arsene pare că nu îi lipsesc.

Format într-o corporație, timp de 12 ani, și cu o gândire pozitivă și pro-occidentală, Sergiu Arsene a dorit să își ajute localitatea natală să se dezvolte în mod concret și să împrumute comunității în care a crescut din experiența și ideile sale inovatoare.

Accesând fonduri europene (în valoare de 6 milioane de euro, prin POCU), precum și finanțări de la Banca Mondială (500.000 euro), GAL-uri (50.000 euro prin GAL Țara Bârsei) sau fonduri guvernamentale (1.2 milioane euro) și gestionând corect fondurile proprii ale comunei, strategia edilului din Bod urmează trei faze distincte concentrate în special pe: dezvoltarea infrastructurii instituționale (echipamente de lucru moderne, rețele, laptop-uri, smartphone-uri, conexiuni între instituții publice: primărie, școală, dispensar etc.), crearea unei infrastructuri gratuite de internet (acces wifi gratuit pentru toți locuitorii și dotarea școlilor cu tablete, calculatoare, proiectoare etc.) și dezvoltarea serviciilor publice bazate pe tehnologie (plata on-line a taxelor și impozitelor, iluminatul public inteligent, analiza traficului și sisteme de detectare a incidentelor).

E-village sau „renașterea” micilor comunități rurale este posibilă, crede primarul din Bod, doar prin renunțarea la cutumele vicioase care îngreunează sau împiedică buna dezvoltare a satului românesc și prin tehnologizare, mărturisește Sergiu Arsene într-un interviu acordat EurActiv.ro. 

Sursă foto: Pagina de Facebook a primarului comunei Bod

EurActiv: Ați lucrat 12 ani în mediul privat. Cum ați ajuns primar în Bod?

Sergiu Arsene: Sunt primar independent de anul trecut, din iunie 2016. Vin dintr-o multinațională, am lucrat 12 ani într-o companie de telecomunicații, am plecat de pe o poziție de Business Manager, am coordonat aproape jumătate din Transilvania și la un moment dat chiar toată regiunea, pe partea de proiect în cadrul companiei respective, iar anul trecut am decis să fac ceva în plus și să contribui cu toată experiența pe care o am, să o pun în slujba comunei în care m-am născut, am crescut, mi-am făcut o casă și trăiesc, unde mi-am întemeiat o familie și în care am ajuns acum primar.

EurActiv: În prezent aveți 36 de ani, iar primar ați ajuns la 35. Ce v-a determinat totuși să lăsați multinaționala pentru primărie?

Sergiu Arsene: Totul a plecat din 2010 când, în calitate de cetățean, știam ce este la primărie, știam politica de acolo, dar am stat departe de aceste lucruri. Eram ca tinerii din ziua de astăzi care cred că politica nu îi influențează pentru că lucrează în domeniul privat, ceea ce este fals. În 2010, când am interacționat cu administrația publică locală de atunci, mi-am dat seama în ce eră „arhaică” suntem, aș îndrăzni să spun „Evul Mediu”, din toate punctele de vedere, și atunci am decis să mă implic concret și am creat un ONG care se numește „ProBod”.

Apoi, după doi ani de ONG, am decis să mă implic în politică (prin politică, eu înțeleg mai mult administrație), să încerc să schimb lucrurile din interior, iar în 2012 am candidat la primărie unde am pierdut la 30 de voturi, însă în 2016 am revenit ca independent și am câștigat detașat alegerile.

EurActiv: Cum credeți că ați convins electoratul?

Sergiu Arsene: Fiind din Bod, oamenii mă cunoșteau. Apoi, având o vizibilitate mare pe partea de ONG, prin care am încercat să activez spiritul civic în a se implica, în a lua atitudine față de orice, am reușit ca această încredere pe care oamenii au căpătat-o în mine, să o transform în voturi și, fără ca acum să le înșel așteptările, m-am apucat imediat de treabă și fac lucruri concrete.

Sursă foto: Pagina de Facebook a primarului comunei Bod

În ambele campanii electorale, atât în 2012, cât și în 2016, nu am promis lucruri fantasmagorice ci, pur și simplu, am identificat primele cinci probleme grave ale comunității, ca de exemplu educația - la care țin foarte mult, infrastructura edilitară, cea agricolă etc., pe care le-am pus pe tapet și am spus că eu vreau să schimb în bine aceste domenii, mesajul fiind că, în calitate de cetățean al Bodului, știi ce vrei și dacă vrei aceleași lucruri ca și mine, înseamnă că mă votezi pe mine iar eu, timp de patru ani, o să dau viață acestor lucruri. Or, oamenii au primit foarte bine mesajul pentru că nu mai voiau promisiuni, ci lucruri puține dar concrete, adică lucruri trainice. De „zugrăvit gardul pe afară și înăutru leopardul”, cred că suntem sătui în ultimii 20 de ani.

EurActiv: Cum a fost începutul în primărie?

Sergiu Arsene: Greu, nu mă ascund de acest cuvânt. Greu, în sensul în care am găsit o administrație îmbătrânită în rele, ca metehne și ca mod de lucru, nu atât oamenii cât mai ales modul în care aceștia alegeau să facă acest lucru în administrație. Eu am venit foarte rapid și am implementat ceea ce am învățat că trebuie să faci într-un sistem ca să fii eficient și să ai rezultate. Am implementat niște standarde: ce știi să faci, care este disponibilitatea ta de a învăța lucruri noi, și cât de mult timp îți aloci ca să faci lucrurile bine și să fii eficient.

Nu toți angajații pe care i-am găsit acum un an au reușit să facă față, unii dintre ei au renunțat pentru că nu au înțeles scopul nostru și nu au crezut în această schimbare, însă au venit oameni din mediul privat care au fost familiari cu modul acesta de lucru iar într-adevăr, ca să reușim și să avem proiecte concrete, pentru că astăzi putem să spunem că am accesat bani, după un an și jumate, prin proiecte scrise intern, cu oameni din interior, fără să plătim un leu unei firme externalizate. Astfel, am reușit să tehnologizăm toată primăria, după un an să avem soluții de soft integrate, funcționale, iar de curând am implementat conceptul de e-primărie, cum îi spun eu, un concept care interacționează în mod electronic la modul real.

EurActiv: Credeți că având o gândire pro-occidentală, v-a ajutat în ceea ce ați realizat până acum?

Sergiu Arsene: Sunt absolut pro-UE, pro-Vest, pro-NATO. Sunt un occidental convins. Cred că nu puteam să rezist într-o multinațională timp de 12 ani fără o astfel de gândire. Practic, eu am fost crescut într-un astfel de spirit însă cred, în același timp, că în administrația publică locală avem curajul să spunem lucrurilor pe nume și putem să „punem degetul pe rană”, să identificăm exact problema pe care o avem, să identificăm soluțiile și să știm că trebuie să adoptăm măsuri rapid și cu fermitate. De aceea, sunt un fan al metodelor care promovează și toleranța dar, în același timp, și acțiuni concrete în administrație.

Cred că lumea s-a săturat, și asta s-a văzut anul trecut la vot, de povești, de promisiuni, de mici, de bere, de găleți și alte lucruri. Oamenii au nevoie de lucruri concrete, iar ăsta e un lucru bun.

EurActiv: Ați menționat e-village și renașterea comunităților mici prin tehnologie. Ce înseamnă mai concret acest concept și cum a apărut?

Sergiu Arsene: E-village este un concept izvorât dintr-o situație faptică. Am vrut să îmbunătățim structura edilitară, să asfaltăm trotuare, să facem parcări și tot ce mai înseamnă acest lucru, însă am spus că nu vom asfalta anul acesta ca la anul să trebuiască să spargem și să înlocuim o țeavă, ci am propus să proiectăm bine încă de la început, să măsurăm de două-trei ori înainte, să îi convingem pe toți ceilalți factori implicați în tot ceea ce înseamnă rețele, să îi convingem și pe ei să vină cu investiții, astfel încât să facem lucrurile cât mai programatic: ei încep să sape, noi venim și astupăm și la final asfaltăm astfel încât la un obiectiv de investiții pe care l-am făcut cap-coadă, să nu mai trebuiască să revenim minim 20 de ani. Asta înseamnă că lucrările trebuie executate bine și foarte bine de la început și că nimic nu ne împiedică să le controlăm, să le recontrolăm și, a treia oară, când spunem că totul este bine, să le mai controlăm o dată. Atunci sigur 20 de ani nu va mai fi nevoie să revenim la ele.

Acesta este modelul de lucru finlandez. Ei fac lucruri durabile, care cel puțin 20 de ani nu mai necesită intervenția, odată bine făcute. Cred că este un model bun pe care îl putem implementa și în România.

Plecând de aici, ar trebui să implementăm și un sistem de iluminat nou, modern, și atunci dacă tot facem acest lucru, de ce să nu tehnologizăm comuna și satul. Astfel, translatând de la bine-cunoscutul concept smart-city, adus la nivel micro, la nivel de sat, sau de comună, noi l-am numit e-village - un concept nou, cumva inovativ, singular la nivelul județului Brașov. Nu știu câți cred în acest lucru, dar eu pun pe masă un concept concret, așa cum am făcut anul trecut și m-au ales oamenii. În 2019, în satul Colonie Bod, 50% dintre locuitori vor avea infrastructură edilitară și tehnologică nou-nouțe la nivel de oraș.

EurActiv: Să înțelegem că la Bod cetățenii nu mai trebuie să plimbe hârtiile la semnat?

Sergiu Arsene: Începând de luna aceasta, peste 50% din interacțiunea cu primăria se poate face de pe fotoliul de acasă, din fața smartphone-ului. Asta înseamnă că site-ul actual al primăriei este gândit astfel încât să poți să îți verifici atât situația financiară (datoriile, taxele, impozitele), cât și pe cea agricolă. Fiind o comună preponderent agricolă, ca istorie și fapte, am translatat registrul agricol ca bază internă astfel, oricine își poate consulta online foaia de avere din registrul agricol. Iar dacă cetățeanul are solicitări diverse, de la urbanism, sau pe urbanism, pe taxe și impozite, pe domeniul agricol sau orice altă problemă, poate să intre pe site-ul nostru și să trimită o solicitare. Astfel, în funcție de tipul de răspuns pe care îl vrea cetățeanul, noi îi putem răspunde tot electronic înapoi, transmițând documentul solicitat, sau fizic, cetățeanul poate să îl ridice personal de la primărie. Însă, scurtăm foarte mult timpul. Cetățeanul nu mai vine, depune o cerere, apoi vine peste trei zile, se semnează acte peste acte că s-a primit cererea. Nu, acum cererea o face cetățeanul de acasă, sau de la birou, iar ridicarea documentului poate să o facă direct din căsuța de e-mail sau fizic de la sediul primăriei, după cum dorește.

EurActiv: Se poate spune că la Bod lumea merge la primărie doar pentru căsătorie sau divorț?

Sergiu Arsene: La căsătorie, la divorț și pentru actele notariale da, așa cum a spus fostul președinte al Estoniei, dar asta doar pentru că legislația românească nu permite altfel și atunci trebuie să fie totul sub semnătură olografă.

Totuși, sunt o mulțime de alte aplicații concrete, prin care cetățeanul nu mai trebuie să vină la primărie. Într-adevăr, sunt lucruri care, din pricina faptului că legislația românească nu este suficient de adaptată la nou și la tehnologie, nu se pot rezolva altfel, așa cum se procedează în Estonia poate. Însă, nu doar pentru aceste trei lucruri vii la primărie. De exemplu, pe urbanism, legislația este foarte restrictivă, iar eu nu înțeleg încă de ce, pentru că semnatarii își asumă acele lucruri chiar dacă este o semnătură electronică, însă avem legi care se bat cap în cap iar acolo unde nu se poate, nu încălcăm legea, într-adevăr, trimitem printr-un curier, actul către cetățean. Dar, repet, cererea o poate face acesta, de acasă.

EurActiv: Ar fi ideal ca cetățenii să nu mai fie nevoiți să stea la coadă. Credeți că putem convinge și administrația fiscală să facă acest lucru?

Sergiu Arsene: Ar fi cel mai important și cel mai de succes proiect dacă Trezoreria ar îmbrățișa tehnologia. Cred că acest lucru, la nivel de țară, ar avea un impact major, pentru că nici o entitate județeană nu a îmbrățișat tehnologia. Nu știu care sunt motivele, dar este nepermis ca administrația fiscală să își angajeze o armată de oameni, pentru că altfel nu ar putea face față la un volum atât de mare de hârtii și de documente pe care și noi ca primărie trebuie să le emitem. Deci, nouă ne trebuie o grămadă de oameni și de timp ca să printăm și să emitem documentele, iar asta înseamnă costuri, totul înseamnă costuri și bani.

Toate aceste acte trebuie printate, semnate, ștampilate, scanate și ulterior, administrația fiscală, prin Trezorerie, vine și scanează apoi foaie cu foaie documentația transmisă și o bagă în sistemul lor, care mai apoi trece prin trei filtre și șapte etaje. Or, dacă am eficientiza, dacă am tehnologiza tot acest proces și dacă administrația fiscală ar fi deschisă la nou, cred că am elimina o grămadă de resursă umană, nu în sensul să o dislocăm sau să o dăm afară, ci în sensul să o mutăm în alte proiecte în care chiar avem nevoie de toți acești oameni. Este foarte simplu, noi am demonstrat și nu doar noi, sunt și alte primării de bune practici în țară care au arătat că se poate tehnologiza o primărie. Or, dacă poți o primărie, cred că poți și o administrație financiară. Este important să vrei.

Cred că lucrurile se pot întâmpla, se pot purta discuții, există soluții tehnologice pentru așa ceva și de IT, trebuie doar să vrem, să fim deschiși și să facem aceste lucruri. Chiar și pe stare civilă au fost proiecte de succes însă direcțiile județene sunt complet reticente la așa ceva însă, și acolo, anumite lucruri se pot digitaliza.

EurActiv: În ceea ce privește educația, s-a făcut ceva pentru îmbunătățirea sistemului, în comuna dvs.?

Sergiu Arsene: Pe educație nu, lucrurile se desfășoară acolo mai greu deși, cumva, cred că totul pleacă de la educație. Stau și mă întreb ce ar fi însemnat dacă acum 25 de ani sau 30 de ani s-ar fi investit masiv în educație și cu cap, și nu mă feresc să spun acest lucru, și care ar fi fost rezultatele astăzi. Cred că altfel am fi îmbrățișat și tehnologia, în toate instituțiile, altfel am fi lucrat și poate că puteam să stăm în față, lângă țări precum Estonia.

Dacă nici în 2017 nu înțelegem că trebuie să investim în educație, peste 20 de ani o să fim în aceeași realitate, adică mult în urma altora. Este nepermis. Fostul președinte al Estoniei a spus că Republica Moldova este cu mult în fața noastră la acest capitol. Sunt „frații” noștri, dar este nepermis ca noi să nu facem mai mult în acest sens în condițiile în care avem oamenii, avem infrastructura, însă trebuie doar să ne punem la masă și să vrem să facem lucruri și să fim deschiși.

Proiectele mele „de suflet”, pe educație, vizează o grădiniță nouă, pe o construcție de tip nordic, în care copilul nu intră într-o clasă și este acaparat de acele traume care există la noi de pe vremea comunismului, ci într-un open space - sunt adeptul open space-ului chiar și pe educație, un concept care lasă copilul să fie cât mai liber. Susțin sistemul de grădiniță cu program prelungit, plus școală primară (clasele 0-4), cu afterschool. De ce? Pentru că studiile spun că între 3-13 ani, în cazul de față între 3-11 ani - deoarece până atunci este clasa a V-a - se crează ADN-ul personalității fiecăruia copil. Așadar, de ce nu, în acest interval de timp, să ținem undeva între 8-10 ore copiii, într-un mediu corect, unde să poată să mănânce o masă caldă, să poată să învețe alte lucruri, să își facă temele după ore, totul într-un mediu extrem de prietenos și corect, care să le dezvolte creativitatea, nu doar posibilitatea de a memora lucruri. Asta o putem face și ulterior.

Dacă avem un ciclu, de 3-5 ani, grupa mică, mijlocie, mare și clasele 0-4, adică un ciclu de opt ani, în care ținem copiii într-un mediu corect, nu putem avea garanția însă putem avem o șansă să credem că peste 20 de ani vom arăta altfel, pentru că acei oameni vor trăi într-un alt mediu și vor cere, în 11-20 de ani, altceva, nu doar tehnologie de dragul rețelelor sociale, ci tehnologie care să ne ajute să ne îmbunătățim viața și care să ne ajute să ne dezvoltăm și să putem să dezvoltăm lucruri cu ajutorul ei. Altfel, cred că o să rămânem mult în urmă.

De aceea cred în acest proiect „de suflet” pentru care însă, nu am reușit, până în acest moment, să obținem finanțare pentru că, mai sus de mine, nu prea există această viziune, motiv pentru care nici nu se gândește o astfel de finanțare. Mă zbat să conving că trebuie să scoatem astfel de proiecte integrate, să scoatem proiecte de finanțare astfel încât primarii să poată să aplice. La orașe există acest concept, la sate nu. Eu vreau să existe și la sate.

EurActiv: Cum aducem mai aproape oameni care gândesc ca dvs., într-o formulă pozitivă dar în același timp activă, oameni care și fac lucruri interesante dar concrete?

Sergiu Arsene: Eu cred că oameni există. Așa cum am plecat eu dintr-un mediu privat, multinațională sau nu, chiar nu contează, cred că România dispune de resursă umană mult mai bună decât mine care poate să iasă în față și să spună lucrurilor pe nume.

Cred că oamenii care protestează în piață, sau care iau atitudine în anumite momente, ar trebui să facă mai mult decât atât, ar trebui să ia frâiele în mână și să se implice concret. Asta înseamnă să aibă curajul să spună că, de mâine întră într-un proiect, fie el independent sau politic, nu contează. Contează ca astfel de oameni să intre masiv în politică, în administrație, în absolut orice domeniu și să încerce să schimbe împreună lucrurile care nu funcționează.

Eu încerc să fac lucruri concrete pentru comuna mea și, în paralel, prin ceea ce fac, sper să fiu un exemplu de bune practici și de urmat și pentru alții. Dacă reușesc aceste două lucruri, îmi ating obiectivele. Cred că se poate, dar cred că tinerii au nevoie de curaj și de un gram de „nebunie” ca să se implice. De asta avem nevoie. În schimb, orice, orice, se poate face în România.

Articolul anterior

Plahotniuc schimbă jumătate din Guvernul Filip

Articolul următor

Siegfried Mureşan: Guvernul de la Chișinău una spune dimineață și alta face după amiază