Corupția, amestecul politicului în treburile instituțiilor statului și problemele legate de independența mass-media – sunt trei obstacole care, în opinia ambasadorului Marii Britanii în Republica Moldova, Philip Batson,  stau în calea democratizării țării. Diplomatul a oferit un interviu pentru Report.md în care a menționat că imaginea Moldovei poate fi schimbată doar prin acțiuni ferme ale guvernaților și prin implementarea reformelor.

Report.md: - Domnule ambasador, poporul Marii Britanii a luat o decizie radicală de a ieşi din marea familie europeană. Cum va afecta acest divorț relaţia Regatului cu Republica Moldova?

Philip Batson: - Marea Britanie va rămâne  un actor-cheie pe arena mondială. Suntem a cincea ca mărime economie în plan mondial; a patra cea mai mare forță armată și suntem al doilea cel mai mare contribuabil NATO; suntem membru permanent al Consiliului de Securitate ONU, membru fondator al G7 și singura țară mare care cheltuiește 2% din PIB pentru apărare și 0,7% pentru asistența pentru dezvoltare.

Acum va trebui să construim o nouă relație cu Uniunea Europeană. În același timp, trebuie să fim mai activi și mai implicați în relația cu state care nu sunt membre UE, cum este Moldova. Nu pot prezice cum îi va afecta acest lucru pe cetățenii UE care locuiesc în Marea Britanie sau pe britanicii care locuiesc în UE, însă sunt sigur ca vom găsi un compromis pragmatic și reciproc avantajos. Este în interesul tuturor.

- Ţara noastră beneficiază, alături de alte state, de susţinerea Marii Britanii şi aici mă refer la Fondul pentru Buna Guvernare. De ce aţi inclus în lista beneficiarilor şi Moldova?

- Scopul Fondului pentru Buna Guvernare este de a susține Georgia, Moldova, Ucraina, Serbia, Bosnia și Herțegovina în ceea ce privește sporirea capacității de rezistență față de șocurile interne și externe. Fondul urmărește să combată corupția, să îmbunătățească mediul de afaceri, să facă guvernele mai receptive la nevoile cetățenilor, să sporească libertatea mass-media și a societății civile și să promoveze reformele.

Toate cele cinci țări au agende de reforme cu accent clar pe aderarea la UE. În ciuda progreselor înregistrate, există în continuare provocări și riscuri care pot compromite succesele obținute prin multă muncă. Cele mai comune riscuri includ: conflictele (istorice, înghețate sau active), riscul instabilității, sărăcia, capacitatea și capabilitatea instituțională, nevoia de un mare număr de locuri de muncă, dezvoltarea lentă în unele țări și corupția în altele, dar și provocări democratice mai largi.

- În ultimii ani, Moldova se confruntă cu un exod masiv al populaţiei... Oamenii pleacă în altă ţări pentru a-şi câştiga existenţa. Ce măsuri credeţi că ar putea fi luate de autorităţi, pentru a încuraja populaţia, mai ales tinerii, să rămână acasă?

- În prezent, numărul populației Moldovei este cu aproximativ un milion mai mic decât cel înregistrat la recensământul din 1994. Indiferent de modul în care calculăm, tendința este una alarmantă. Desigur, ca urmare a remitențelor, datorită migrației are de câștigat economia țării, dar aceasta nu e o soluție. Crearea oportunităților de investiții și de angajare acasă, simultan cu sporirea sentimentului că cetățenii sunt apreciați, ar putea duce la inversarea modelului de emigrare.

Moldova are nevoie de o recalibrare a climatului investițional. Investitorii străini au nevoie de o combinație de stimulente pentru a veni aici. Investițiile pot fi făcute doar în țări sigure, cu potențial de investiții. Investitorii se întreabă: cât de accesibile și sigure sunt drumurile, căile ferate, infrastructura IT? Care sunt standardele privind guvernarea corporativă și centrală? Există un sistem juridic independent, fără implicarea politicului, care va asigura condiții de concurență echitabilă (întreprinderile străine au nevoie de stabilitate și predictabilitate, dar nu cu orice preț)? Există cunoștințe și abilități relevante imediat disponibile? Sistemul de învățământ produce tineri specialiști cu abilități necesare în anumite domenii?

Nu este însă vorba doar despre investitorii străini. Nu trebuie să ne bazăm doar pentru ajutorul din afară, ci să creăm condiții pentru antreprenorii moldoveni și să ajutăm la prosperarea întreprinderilor mici și mijlocii. Asta înseamnă rate scăzute ale dobânzilor, băncile să ofere în primul rând credite și un regim fiscal care să încurajeze contribuția fiscală și nu evitarea acesteia. Doar în aceste condiții poți dezvolta afaceri. Aș mai adăuga aici și crearea stimulentelor pentru diaspora  ca să investească în țara natală.

Dar nu este vorba doar de bani și locuri de muncă. Oamenii vor fi mai puțin tentați să plece din țară dacă vor ști că sunt doriți și apreciați în țara lor. Autoritățile trebuie să pună un mai mare accent pe incluziune, echitate și diversitate – să utilizeze în cel mai bun mod diversitatea Moldovei, să instituie un sistem echitabil și potrivit, să tindă spre o identitate națională clară și să utilizeze abilitățile și capacitățile cetățenilor pentru a crea o societate mai bună pentru toți și nu o societate pentru privilegiați.

- Am devenit celebri datorită furtul miliardului de dolari. Credeţi că va reuşi Moldova în viitorul apropiat să-şi schimbe imaginea de țară coruptă?

- Cred ca această întrebare trebuie adresată autorităților. Imaginea Moldovei poate fi schimbată doar ca urmare a acțiunilor exponenților guvernării și prin implementarea reformelor. Cu siguranță însă, poate fi schimbată și sper că acest lucru se va și întâmpla, pentru binele tuturor moldovenilor simpli din Baroncea (Drochia) și până în Borceag (Taraclia), din Florești (Ungheni) și până în Cimișlia - oameni pe care i-am cunoscut pe parcursul ultimilor trei ani. Și pot să afirm cu tărie că moldovenii merită mai mult!

- Numiţi trei obstacole care credeţi că stau în calea democratizării Moldovei?

- Corupția: sentimentul general este că fenomenul corupției afectează procesele democratice, care au fost create pentru a asigura condiții de concurentă echitabilă. De exemplu, referitor la partidele politice și alegeri - Legea din anul 2015 privind partidele politice... Aceasta obligă formațiunile politice să ducă un registru al donațiilor primite, inclusiv cu identitatea donatorilor și suma donată și interzice donațiile anonime. Există însă o mare reticență din partea anumitor partide politice privind dezvăluirea intrărilor de bani. De ce?...

Amestecul politicului în instituțiile statului de drept: am cunoscut o serie de politicieni, judecători și oficiali capabili și foarte sinceri în Moldova. Mulți dintre ei încearcă să facă lucrurile corect. Problema constă, însă, în sistemul în cadrul căruia activează - un sistem care tolerează implicarea politicului este diametral opus unui sistem democratic sănătos.

Independența mass-media: toate democrațiile sănătoase au nevoie de condiții adecvate pentru crearea unor știri echilibrate, nepolitizate și exacte și raportarea afacerilor publice capabile să responsabilizeze autoritățile. Asigurarea reprezentării echitabile, furnizarea informației clare și transparente, dar și crearea platformelor pentru dezbateri constructive pot permite cetățenilor să își asume un rol cât mai activ în procesele democratice.

Lilia Zaharia