Situaţia social-economică dificilă din ultimele două decenii din Moldova a alungat la propriu oamenii de acasă. Cu ritmul în care moldovenii decid să plece din ţară, riscul ca unele sate să dispară, iar unele oraşe să se transforme în sate, este aproape iminent.

Călătoria prin Moldova îţi crează senzații contradictorii. Pe de o parte, te bucuri de peisajele frumoase care îţi apar în cale, iar pe de altă parte rămâi șocat de miile de case, care şi-au închis obloanele, fiind abandonate de stăpânii care au ales un alt destin, într-o altă ţară.

Pe traseul de la Chişinău spre Căuşeni întâlneşti zeci şi zeci de gospodării rămase fără stăpân. Case, care cândva erau pline de viaţă, acum îţi oferă imagini dezolante. Cu lacăte la uşă şi la poartă, cu geamuri stricate şi ogrăzi pline de buruieni, aceste locuinţe sunt ca și hârtia de turnesol – ne demonstrează situaţia de-a dreptul catastrofală în care s-a pomenit Republica Moldova după 25 de ani de schimbări, promisiuni şi ... reforme.

Doar o casă din trei este locuită

                                 Profesorul de limbă română din Căușeni, Valeriu Ostaș / FOTO: Report.md 

La recentele alegeri prezidenţiale, Valeriu Ostaş, profesor de limbă română din Căuşeni, a fost preşedinte al secţiei de votare Nr. 1 din oraş. În preajma alegerilor, a mers din casă în casă pentru a repartiza cetăţenilor invitaţii la vot. A rămas consternat să constate că în centrul oraşului Căuşeni există mahalale în care nu mai locuieşte nimeni sau cei care mai locuiesc acolo pot fi numărați cu degetele de la o singură mână.

L-am rugat pe Valeriu Ostaş să ne fie ghid prin oraş, pentru a ne convinge de gravitatea situaţiei. Pe uliţele pustiite, găsim case pline de istorie, în care au copilărit poate generaţii întregi, dar care acum nu mai trebuiesc nimănui. Cele mai „răsărite” sunt scoase de vânzare. Numai că nici cumpărători nu mai sunt.

                                                                       FOTO: Report.md

„În mahalalele Belinschi, Necrasov, Meşterul Voicu, Puşchin şi Meşterul Radu din Căuşeni abia de mai găseşti câte o gospodărie în care mai locuieşte cineva. „Când puneam invitaţii în poartă pentru alegeri, o mătuşă îmi zice: ”Măi băiete, nu mai pune acolo, că de 5 ani nu mai trăieşte nimeni”. Peste alte două case, o situaţie similară. Case încuiate şi părăsite în care nu mai găseşti suflet de om. Când am numărat, am realizat că situaţia este de-a dreptul dezastruoasă – doar o casă din trei este locuită. Cu cât mergem mai departe, spre periferia oraşului, cu atât mai multe gospodăriile pustiite”, ne-a spus interlocutorul nostru.

La secţia de votare de care a fost responsabil, din 2700 de alegători s-au prezentat la urne peste 1500 de oameni. „Asta, însă, cu un efort ieşit din comun. Lumea este dezamăgită. Pleacă şi nu-şi mai leagă viitorul de Moldova. Într-un așa ritm al migraţiei, Căuşeniul se transformă cu paşi siguri într-un sătuc”, ne-a spus întristat Valeriu Ostaş. Datele recensământului din 1989 arată că în Căuşeni locuiau 24,808 persoane, cel din 2004 indică cifra de 21,941, iar în prezent numărul căușenenilor abia dacă ajunge la 17 000.

Sărăcia îi alungă pe oameni din ţară

Nivelul scăzut de trai, lipsa locurilor de muncă, a siguranţei în ziua de mâine şi a unei perspective clare pentru copii îi face pe moldoveni să-și părăsească țara. Prețul? Tot ce au agonisit o viaţă - rămâne doar o amintire. „O altă cauză a migraţiei masive este instabilitatea socială din ţară. Oamenii vor să aibă certitudinea că direcţia politică nu se va schimba de la o zi la alta. Pleacă şi din considerentul că au înțeles că nu le oferă nimeni nici o garanție că investiţiile pe care le fac aici sunt cumva protejate. Să zicem că unii fac un calcul greşit atunci când se aventurează să investească, însă sunt mulţi din acei care întâlnesc impedimente din partea instituţiilor statului, fapt care îi determină într-un final să renunțe la intenţia de a mai iniția vreo mică afacere aici. Revin provizoriu doar cei pe care îi mai leagă ceva de copii şi părinţi, doar din datorie. După ce cunosc nivelul de trai european, evident, peste un timp, pleacă definitiv și nu se mai uită în urmă”, spune Valeriu Ostaş.

Slujbă de sacrificiu. Stagiu de 32 de ani - salariu 4000 de lei

După ce a muncit timp de 32 de ani în calitate de profesor, acum statul îl remunerează pe interlocutorul nostru cu un salariu de 4 mii de lei (echivalentul a 181 de euro). „E un mare sacrificiu să fii astăzi profesor. Avem două fete studente. Una la Cluj, iar cealaltă la Chişinău. Încercăm să le susţinem cum putem şi cât putem. Ne vine foarte greu. Tot ce câştigăm investim în viitorul lor”, menţionează profesorul.

Întrebat dacă fetele îşi văd viitorul în Moldova, Valeriu Ostaş ne-a răspuns că fiica de la Cluj nici nu vrea să audă de Moldova. „Cea de acasă se mai gândeşte. A fost peste Prut şi a cunoscut aerul progresului care a cuprins România. Prin urmare, este şi ea ispitită de gândul să plece de acasă. Noi, părinţii, în orice moment putem urma calea fiicelor. Am avut în repetate rânduri oferte de muncă peste Prut, însă deocamdată ne ţinem cu încăpăţânare de aceste meleaguri. Încă mai sperăm că starea de lucruri se va schimba, că vom avea și noi salarii decente şi, cel mai important, linişte sufletească şi siguranţă în ziua de mâine la noi acasă”, spune profesorul de română.

În aceeași situaţie sunt alte sute şi mii de familii de moldoveni, gata în orice moment să ia calea străinătăţii. Dacă autoritățile nu vor înțelege gravitatea situației, dacă le va fi indiferent,  depopularea ţării riscă să nu mai poată fi oprită. Și atunci, Moldova va rămâne fără oameni…, ca după ciumă.

În 8 sate nu mai locuieşte nimeni

Datele preliminare ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2014 arată că la nivel de ţară au fost înregistrate 1 259 207 locuinţe, dintre care 215 112 sunt neocupate, ceea ce înseamnă 17% din total. Numărul populaţiei Republicii Moldova este de 2 913 281 persoane, dintre care plecaţi peste hotare – 329 108. Cifra neoficială a celor plecaţi este, însă, mult mai mare. Potrivit unor date, este vorba de 1 milion de moldoveni „evadați” din Moldova.

Sursa: Biroul Naţional de Statistică / Repartizarea locuinţelor (ocupate, neocupate) şi a gospodăriilor pe regiuni de dezvoltare

În 8 localităţi din şase raioane și Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (UTAG) nu a fost înregistrată nici o persoană, fiind vorba de satele Cuconeştii Vechi (r-n Edineţ), Stălineşti (r-n Ocniţa), Dărcăuţii Noi (r-n Soroca), Pelinia (r-n Drochia), Chetrişul Nou (r-n Făleşti), Frumuşica Nouă și Ţîra (r-n Floreşti), Duduleşti (UTAG).

Cea mai mare pondere a locuinţelor neocupate s-a înregistrat în regiunea de Nord, în special în raioanele Donduşeni şi Soroca, unde peste 25% din locuinţe sunt neocupate. Cea mai mică rată a locuinţelor neocupate este în zona de Centru, iar în raioanele de Sud aceasta este sub 14%.

Viitorul demografic al țarii este compromis

Expertul în domeniul economiei mediului demografic, prof.univ., Valeriu Sainsus, a comunicat pentru Report.md că „problema se numește depopulare”: „Noi apreciam acest fenomen doar pentru spațiile rurale, însă mai nou sunt afectate și spațiile urbane. Depopularea știrbește baza statului. Viitorul demografic al țării este compromis definitiv, inclusiv viitorul economic”, ne-a spus expertul. 

Depopularea a căpătat caracteristici și dimensiuni noi - de la migrația masivă a populației de la sate la orașe, procesul s-a transformat în depopulare națională: „Suntem în al treilea deceniu de depopulare și am avut pierderi de populație mai mari decât în perioada celui de-al II război mondial. La recensământul din 2004 aveam peste 150 de sate la limita de depopulare definitivă. Peste 50 de sate au mai puțin de 10 persoane vii. Suntem privați de datele finale ale Recensământului din 2014, pentru a veni cu analize concludente la acest capitol”, mai precizează Valeriu Sainsus.

Datele arată că migrația ne reduce cadrul demografic cu 2,5% anual: ”Depopularea este generată de criza reproducerii, dar, mai nou, în spațiile urbane, migrația a fost accentuată de instabilitatea economică și socială fără sfârșit. Oamenii sunt pur și simplu dezamăgiți, pentru că au învestit speranțele în Republica Moldova. Chiar dacă actuala, dar și precedenta guvernare, induce ideea stabilizării migrației, moldovenii plecați nu se grăbesc să revină acasă. Dimpotrivă, afirm cu toată responsabilitatea că instabilitatea economică, socială și furtul miliardului de dolari a generat un nou val de migrație. Acest fenomen are un caracter definitiv și nu poate fi apreciat ca un proces reversibil. Mai grav este că pleacă nu doar tinerii. Pur și simplu, tot mai mulți nu-și mai imaginează existența în această țară”, a conchis expertul în demografie, Valeriu Sainsus.

Mariana Tabuncic