Autoreglementare

„Cazierul” jurnaliștilor nocivi

ONG-urile de media atenţionează jurnaliştii care practică manipularea că articolele pe care le scriu acum vor fi „cazierul” lor de integritate.

Încălcarea normelor deontologice, lipsa pluralismului de opinie şi utilizarea tehnicilor de manipulare continuă să polueze spaţiul mediatic din Republica Moldova, chiar dacă au mai scăzut în intensitate comparativ cu anul 2016, care a fost an electoral. Concluziile aparțin experţilor media care au realizat al patrulea raport de monitorizare a instituţiilor mass-media: „Elemente de propagandă, manipulare informaţională şi încălcarea normelor deontologiei jurnalistice în spaţiul mediatic autohton”. Raportul a fost efectuat în perioada 1 decembrie 2016 - 1 februarie 2017 de Centrul pentru Jurnalism Independent şi a avut în vizor 6 posturi TV: Publika TV, Prime TV, Jurnal TV, Accent TV, RTR-Moldova, REN TV şi 6 instituţii de presă on-line: Ziarulnational.md, Pan.md, Gagauzinfo.md, Novostipmr.com, Sputnik.md, Deschide.md.

Elemente de manipulare informaţională au fost constatate în special în ştirile difuzate de posturile Publika TV, Prime TV şi Accent TV.

Președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, a prezentat un exemplu de manipulare informaţională la Publika TV - atunci când instituţia a reflectat bilanţul activităţii Guvernului: „Evenimentul a fost prezentat exclusiv în termeni pozitivi, iar, în intervenţia sa în direct, reporterul a repetat de câteva ori că „datorită eforturilor Guvernului...”. Ori noi ştim că jurnalismul de calitate presupune echidistanţă”, a spus Zaharia.

„Moldoveni” nu înseamnă 8 oameni

În contextul prezentării bilanţului de activitate al Guvernului, jurnaliştii de la Publika TV au solicitat și opinia „cetăţenilor” despre activitatea Guvernului în ultimul an: „Toate cele 8 voci selectate au exprimat o singură opinie - că lucrurile merg bine în ţară. Voci neutre nu au existat, iar critici nici atât. Acest instrument jurnalistic (sondaj în stradă) presupune respectarea unor norme elementare de jurnalism, adică trebuie să existe o diversitate de opinii. În acest caz aşa ceva nu a existat, ceea ce ne face să credem că vocile au fost selectate ca să exprime acelaşi punct de vedere. Mai mult, în introducere, prezentatorul a generalizat spunând că „moldovenii au dat o notă bună Cabinetului de Miniştri”. 8 oameni pe care îi arătăm TV nu înseamnă „toți moldovenii”, a spus Viorica Zaharia.

Experta a adăugat că pe lângă manipularea informaţională care a avut loc în cadrul reflectării respectivului eveniment, a avut loc şi o manipulare prin imagini: „Pe parcursul reportajului de două ori au fost proiectate imagini în care apărea premierul Pavel Filip alături de liderul PDM Vlad Plahotniuc. În acest caz, avem de a face cu o manipulare prin imagini, pentru că astfel, imaginea premierului se asociază cu cea a lui Vlad Plahotniuc şi se induce ideea că premierul este o persoană de succes datorită prieteniei şi colaborării dintre cei doi. Culmea, nu a fost proiectată nici o imagine din cadrul şedinţei de Guvern, având în vedere că vorbim, totuşi, de realizările unei întregi echipe, nu doar a unei persoane”, a remarcat experta.

Omisiunea – în topul tehnicilor de manipulare

Cea mai utilizată tehnică de manipulare este omisiunea şi prezentarea selectivă a faptelor. Aceasta este folosită pe larg de jurnalişti pentru a evita să relateze evenimente sau detalii ce i-ar dezavantaja pe proprietarii instituţiilor media, ori care i-ar avantaja pe oponenții politici ai acestora: „De cele mai multe ori jurnaliştii de la posturile pe care le-am monitorizat şi de la media on-line au recurs la omisiune. Chiar dacă au fost evenimente de interes public major, au fost omise anumite detalii importante, astfel opinia publică fiind manipulată. Din păcate, jurnaliştii continuă să servească interesele patronilor şi nu pe cele ale publicului larg”, a menţionat directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu.

„Cazierul” de integritate

Viorica Zaharia îndeamnă jurnaliştii ca atunci când scriu o ştire să se gândească cine are nevoie de ea - publicul sau cel care îi plăteşte salariul: „Dacă îţi dai seama că nu toată lumea ar fi interesată de o asemenea ştire, înseamnă că s-ar putea să existe interesul ca aceasta să manipuleze societatea. Pe jurnaliştii care muncesc la instituţiile media aservite i-aş încuraja doar să-şi amintească de normele deontologice şi să conştientizeze faptul că materialele pe care le semnează acum vor reprezenta în timp „cazierul” lor de integritate. Asta va fi faţa lor adevărată. Cu un asemenea background s-ar putea să le vină greu să se angajeze în alte instituţii media”, a atenţionat experta, precizând că doar prin „corectitudine şi echidistanţă poate fi pus umărul la consolidarea prestigiului profesiei de jurnalist”.

În ceea ce priveşte autocenzurarea jurnaliştilor, experţii au recunoscut că aceasta este, într-adevăr, o problemă care scade calitatea jurnalismului: „În ultimii ani, nu au fost atestate cazuri când vreun jurnalist, poate cu excepţia studenţilor noştri de la practică, să spună că a fost cenzurat de editor, care nu i-a permis să includă o a doua sursă. Oamenii acceptă din start regula de joc impusă de o instituţie media sau alta şi acest lucru este regretabil”, susține Nadine Gogu.

Realitate distorsionată

Specialiştii recunosc că şi informarea din mai multe surse este o problemă pentru consumatorii media din spaţiul rural din Republica Moldova: „La sate, sintagma „mai multe posturi TV” ar însemna, de fapt, aceleaşi posturi care aparţin unui singur proprietar şi care oferă aceeaşi informaţie. Dacă am avea patru televizoare, am vedea cum se întâmplă asta la modul practic. Cetăţenii nu au posibilitate să se informeze din mai multe surse, pentru că alternative nu prea există. Avem 5 posturi TV cu acoperire naţională, dintre care 4 aparţin unui singur proprietar. Probabil, prin asta se explică faptul că mass-media on-line ocupă tot mai mult teren. Oamenii apelează la internet în ideea de a găsi noi informaţii, pentru că simt că ceea ce văd la TV nu corespunde realităţii”, a menţionat Nadine Gogu.

Recomandări

Experţii media recomandă managerilor instituţiilor de presă să instruiască angajaţii astfel încât aceştia să se conducă de normele Codului Deontologic şi de standardele de calitate în jurnalism. La rândul lor, jurnaliştilor li se recomandă să renunțe la practicile de prezentare unilaterală a faptelor şi să pornească de la o perspectivă neutră, pentru a reflecta corect realitatea şi a se abţine de la a lăuda nemeritat pe unii și a desconsidera pe alții. Nu în ultimul rând, consumatori media sunt sfătuiţi să se informeze din mai multe surse, iar dacă nu pot face acest lucru, li se sugerează pur și simplu să închidă televizoarele.

Mariana Tabuncic

Articolul anterior

Societatea civilă a blocat o tentativă a guvernării de a controla ONG-urile și presa

Articolul următor

Dodon va semna în aprilie memorandumul cu Uniunea Eurasiatică