Eurodeputatul Andi Cristea reiterează sprijinul UE şi al PE pentru apropierea R. Moldovei de spaţiul comunitar, dar transmite Chişinăului că mingea e în terenul său, având obligaţia de a implementa acele reforme cuprinse în Acordul de Asociere.

Europarlamentarul PSD apreciază, într-un interviu acordat EurActiv, că multe din declaraţiile făcute de Igor Dodon în campanie au avut doar rolul de a obţine voturile şi de pe stânga şi de pe dreapta şi abia acum rămâne de văzut care sunt priorităţile sale.

Totodată, Andi Cristea subliniază că România este şi va rămâne cel mai puternic avocat al apropierii Chişinăului de UE, punctând faptul că perspectiva românească pe dosarul R. Moldova este mult mai profundă şi mult mai sofisticată decât cea care există la nivelul Buxellesului.

Evocând faptul că Parlamentul European va rămâne angajat în a sprijini apropierea de UE a R. Modova, Andi Cristea avertizează Chişinăul că mingea este în terenul său şi are obligaţia de a implementa acele reforme cuprinse în Acordul de Asociere.

EurActiv: - Credeţi că alegerea lui Igor Dodon va îndepărta Republica Moldova de Uniunea Europeană?

Andi Cristea: - Poporul are întotdeauna dreptate. Eu personal mi-aş fi dorit un preşedinte pro-european, în persoana Maiei Sandu, dar e o decizie pe care oamenii au luat-o, noi nu putem decât să o respectăm. Cred că la acest moment UE este într-un soi de expectativă, urmăreşte cu atenţie ce se întâmplă la Chişinău, urmăreşte cu atenţie poziţionările noului preşedinte şi faptul că prima vizită externă o va face la Moscova este un semnal care confirmă îngrijorările nostre iniţiale, şi anume că domnul Igor Dodon este un politician care ţine în mână busola Moscovei.

- Domnul Dodon are o serie de declaraţii controversate. În presa rusă declaraţiile sunt foarte dure, vorbeşte de o apropiere de Rusia, de o eventuală aderare la Uniunea Eurasiatică, la un moment dat chiar a spus că Acordul de Asociere a fost o greşeală, ulterior a revenit. Cum vedeţi aceste declaraţii? Sunt doar pentru presa rusă sau arată intenţiile lui?

- Rămâne de văzut care vor fi acţiunile. Dar eu personal am remarcat faptul că în campania electorală domnul Dodon a spus ceea ce oamenii doreau să audă. Când vorbea pentru media din Federaţia Rusă vorbea despre încetarea Acordului de Asociere dintre Chişinău şi Ucraina, vorbea despre federalizarea R. Moldova. Când vorbea cu media europeană sau pro-vestică spunea acele lucruri care erau politically correct: relaţia cu UE trebuie să meargă înainte, din punct de vedere economic, nu există alt model fiabil pentru R. Moldova.

Cred că a fost o strategie de a nu speria vânatul, de a obţine voturile şi de pe stânga şi de pe dreapta. A câştigat alegerile şi acum vom vedea care sunt priorităţile domniei sale.

Evident că R. Moldova nu este o republică prezidenţială. Parlamentul şi Guvernul sunt instituţiile care pot să implementeze reforme. Dar, în acelaşi timp, instituţia preşedintelui ese una importantă pentru că poate, de exemplu, organiza referendumuri. Este drept şi Parlamentul are un rol în această privinţă, însă preşedintele poate pune presiune pe Guvernul pro-european şi, din păcate, o mare parte a societăţii este profund nemulţumită de direcţia în care merg lucrurile.

Aş spune că la momentul actual filonii sau stâlpii pro-europenismului în R. Moldova sunt constituiţi, pe de o parte, de Guvernul Filp şi, de cealaltă parte, de Maia Sandu, de mişcarea care s-a creat şi se va consolida, probabil, în jurul domniei sale, pentru că numărul de voturi pe care l-a luat în turul doi al alegerilor prezidenţiale este unul foarte mare.

- R. Moldova era până acum ceva timp ţara model a Parteneriatului Estic. Ce s-a întâmplat între timp?

- S-a întâmplat furtul miliardului, s-a întâmplat ca 2015 să fie un an cu o instabilitate cronică, profundă şi pentru că nu a fost făcut un management adecvat al aşteptărilor, mă refer la aşteptările populaţiei, oamenii au devenit din ce în ce mai dezamăgiţi de ceea ce înseamnă politicieni pro-europeni. Este cunoscut faptul că acele partide care şi-au asumat apropierea de Europa, cu o mână au fluturat stindardul UE şi cu cealaltă au continuat nişte practice odioase de pe vremea Partidului Comuniştilor.

- Aţi vorbit despre greşelile celor de la Chişinău? Noi – România şi UE - am greşit cu ceva?

- Întotdeauna se poate mai bine, e dificil de analizat trecutul pentru că ne scapă din vedere contextul anilor trecuţi, acesta fiind uşor de analizat post-factum. Cred că e binevenit acel element de condiţionalitate care a apărut începând cu anul 2015, mult mai accentuat atât în relaţia bilaterală Bucureşti-Chişinău, cât şi în relaţia Bruxelles-Chişinău.

România este şi va rămâne cel mai puternic avocat al apropierii Chişinăului de UE şi cred că perspectiva românească pe dosarul R. Moldova este mult mai profundă, mult mai sofisticată decât cea care există generic la nivelul Buxellesului.

- Cum se va poziţiona Igor Dodon faţă de România?

- Eu personal mă aştept să existe poziţionări antiromâneşti din partea domniei sale. Sper ca aşteptările mele să fie înşelate, să nu întâmple aşa, dar să ne amintim narativul cu jandarmul roman pe care l-a folosit în campanie. Şi România şi Ucraina - cred eu - sunt îngrijorate de perspectivele dezvoltării relaţiilor cu Chişinăul, pentru că în ceea ce priveşte relaţia cu Bucureştiul avem declaraţia cu jandarmul român şi toate lucrurile din spatele ei. În ceea ce priveşte relaţia cu Ucraina, lucrurile nu vor fi cu siguranţă înfloritoare, având în vedere că a declarat că Peninsula Crimeea e parte a Federaţiei Ruse.

Continuare pe EurActiv.ro