Parlamentul European a aprobat acordarea ajutorului macrofinanciar pentru Republica Moldova. Pentru oferirea asistenței macro-financiare de 100 de milioane de euro au votat 575 de europarlamentari, 76 au votat împotrivă, iar 46 s-au abţinut.

60 de milioane de euro vor fi alocate ca împrumut, iar 40 de milioane – ca ajutor nerambursabil. Prima tranșă urmează să ajungă în conturile Guvernului de la Chișinău la sfârșitul anului curent. Este vorba de 20 de milioane de euro împrumut și 10 milioane – ajutor nerambursabil.

Banii vor fi alocați condiționat, fiecare tranșă urmând a fi debursată urmare a unor reforme palpabile implementate de Guvernul de la Chișinău.

Europarlamentarii au criticat guvernarea de la Chișinău pentru nivelul înalt al corupției și mimarea reformelor. De asemenea, eurodeputații s-au arătat revoltați că guvernarea oligarhică din Moldova insistă asupra schimbării sistemului electoral în pofida recomandării Comisiei de la Veneția de a nu recurge la această schimbare apreciată ca fiind „periculoasă”. În discursurile eurodeputaților, liderul Partidului Democrat (care controlează puterea), oligarhul Vlad Plahotniuc, a fost numit „principalul agent al corupției”: „Ştim cu toţii că populaţia, economia, toată ţara suferă din cauza lui Plahotniuc. Înainte să virăm vreun cent acestui guvern, trebuie să fim siguri că în ţară sunt respectatele drepturile omului şi normele democratice”, a menționat europarlamentarul Helmut Scholz.

Condiționalități

„Indiscutabil, Moldova are nevoie de asistenţă, dar când spun Moldova mă refer la cetăţenii acestei ţări, nu la Plahotniuc şi Dodon care, în loc să susţină reformele, au decis că prioritatea absolută e modificarea sistemului electoral – instituirea unui sistem care să le asigure alegerea eternă în funcţie. Reiterez ceea ce le-am spus celor din PDM la Bruxelles: Retrageţi acest proiect de lege electorală! El nu are de a face cu urgenţele cetăţenilor. Nici un contribuabil european nu e dispus să plătească aventurile lui Plahotniuc şi Dodon. Gândiţi-vă la cetăţeni, nu la eternizarea voastră la putere”, a menționat europarlamentarul român, Cristian Preda.

„Am cerut, în calitatea mea de responsabil din partea Comisiei pentru bugete pe avizul privind programul de asistență macro-financiară pentru Republica Moldova, ca banii să fie acordați cu condiția ca autoritățile de la Chișinău să îndeplinească mai multe condiționalități legate de progrese concrete în domenii precum combaterea corupției, independența justiției, întărirea statului de drept, a sistemului bancar și respectarea sistemului parlamentar pluripartit”, a precizat vicepreședintele Comisiei pentru bugete a Parlamentului European, Siegfried Mureșan. Potrivit lui, „cetățenii Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că acești bani sunt meniți să-i ajute pe ei, nu pe oligarhi, iar, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie ca politicienii din Republica Moldova să facă proba voinței lor de a lupta cu corupția și de a întări statul de drept și sistemul de justiție”.

Pe placul europenilor – încă o „foaie de parcurs”

Marți, cu puțin timp înainte ca Parlamentul European să aprobe cele 100 de milioane de euro pentru Moldova, președintele Parlamentului de la Chișinău, democratul Andrian Candu, a anunțat despre elaborarea unei noi „foi de parcurs” pentru implementarea reformelor. Potrivit lui, documentul conține 57 de angajamente pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să le îndeplinească până în decembrie 2017. Acestea vizează reforma administrației publice, schimbări palpabile în domeniul justiției și combaterea corupției, drepturile și libertățile fundamentale, dezvoltarea economică și asigurarea unei economii de piață funcționale, agricultura și siguranța alimentelor. „Sunt acțiuni agreate cu partenerii de dezvoltare sau sunt reforme care sunt în desfășurare - acțiuni coordonate cu FMI, sunt cele 10 condiționalități pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea UE”, a precizat Andrian Candu.

Tentația guvernanților moldoveni de a măguli prin retorică pro-europeană partenerii externi, inclusiv prin mimarea reformelor, începe să deranjeze inclusiv SUA. Mesajele diplomaților americani vizând Republica Moldova devin din ce în ce mai tranșante. În cadrul unei emisiuni televizate, ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit, s-a declarat dezamăgit de guvernarea de la Chișinău, menționând că aceasta este preocupată mai mult de consolidarea puterii decât de problemele cetățenilor. El a atenționat că SUA își pierde răbdarea și că ar vrea să vadă în Moldova reforme palpabile, „pentru că anume ele, reformele, pot ajuta Republica Moldova mai mult decât orice schimbare a sistemului electoral”. Potrivit ambasadorului Pettit, nu schimbarea sistemului electoral este pârghia prin care poate fi redusă amploarea corupției, ci justiția independentă și instituțiile funcționale. „În 2009, după plecarea lui Vladimir Voronin de la guvernare, oamenii au avut speranţe mari. Acum nu mai poate fi  vorba de răbdare. Oamenii au aşteptat o anumită redresare timp de 8 ani. Acum, fiind dezamăgiţi, ei pleacă din ţară”, a menționat ambasadorul SUA, precizând că, din cauza guvernărilor de la 2009 încoace, a scăzut încrederea în vectorul european.

Experți: „Să nu ne îmbătăm cu apă rece”

„Uniunea Europeană a renunțat la limbajul diplomatic în relația cu Republica Moldova. Vom fi monitorizați mai atent decât până acum. Prin decizia de a continua finanțarea Moldovei, cred că UE s-a gândit mai mult la stabilitate, la granițele sale decât la alte aspecte”, a comentat pentru Report.md directorul de programe din cadrul Institutului de Politici Publice de la Chișinău, Oazu Nantoi.

La rândul său, analistul politic Victor Ciobanu a menționat că acum cel mai important este mecanismul prin care Uniunea Europeană va monitoriza îndeplinirea condițiilor înaintate Chișinăului.

Premierul Pavel Filip și-a felicitat colegii din Guvern „cu ocazia aprobării mecanismului de finanțare” și i-a îndemnat să se implice pentru ca Guvernul să poată face față condiționalităților impuse de UE.

Costel Prepeliță